Zi de zi, să-și ia omul crucea sa – crucea răbdării necazurilor, a punerii de sine pe ultimul loc, a îndurării amărăciunilor și a bolilor, a acceptării tăcute a ocărilor, a ascultării depline și fără rezerve, neîntârziate, de bunăvoie, bucuroase, neînfricate, statornice.
