Când ne silim să mâncăm mai puţin, dobândim râvna înapoi

Cuvinte duhovnicești

Când ne silim să mâncăm mai puţin, dobândim râvna înapoi

    • Când ne silim să mâncăm mai puţin, dobândim râvna înapoi
      Când ne silim să mâncăm mai puţin, dobândim râvna înapoi

      Când ne silim să mâncăm mai puţin, dobândim râvna înapoi

Asceza ar trebui făcută până la punctul când cineva rămâne sănătos şi este capabil să-şi îndeplinească sarcinile încredinţate.

Un bătrân a spus odată unor maici:

– Asceza ar trebui făcută până la punctul când cineva rămâne sănătos şi este capabil să-şi îndeplinească sarcinile încredinţate. Orice este făcut în exces afectează trupul şi apoi persoana respectivă nu mai poate face tot ce este necesar. Cineva ar trebui să spună maicii povăţuitoare numărul metaniilor făcute. Trezvia este mai mare decât postul, atât timp cât ajută la curăţirea minţii şi creează bucurii în inimă. Somnul îl face pe om nesimţitor.

– Cred că ar trebui să ne silim pe noi înşine în viaţa duhovnicească, de vreme ce noi, deseori putem pierde râvna noastră duhovnicească. Când ne silim să mâncăm mai puţin, dobândim râvna înapoi. Acest lucru se face şi când braţul cuiva este fracturat. Nu se va vindeca dacă nu este mişcat. Un braţ luxat trebuie forţat imediat înapoi, la locul lui. Nu trebuie să ne asemănăm unei broaşte ţestoase care, plecată spre o nuntă, ajunge când primul copil a fost botezat.

(Arhimandritul Ioannikios, Patericul atonit, traducere de Anca Dobrin și Maria Ciobanu, Editura Bunavestire, Bacău, 2000, pp. 103-104)