"Postim ca să simțim foame și foamea să devină rugăciune și, prin ea, dragoste pentru Cuvântul întrupat." (Maica Siluana Vlad)
Rugăciunea, dacă nu o lași, nu te lasă. Sporește. Numai să nu o neglijăm. (Părintele Efrem Katunakiotul)
Departe de Dumnezeu există numai tulburare, dușmănie, moarte. Aproape de Dumnezeu exista Raiul plăsmuit pentru noi și ușa de intrare în el este pocăința. (Gheronda Simon Arvanitis)
Ce se întâmplă cu sufletele celor care mor de Covid-19 și sunt incinerați?
Părinte, la spovedanie este bine să dezvălui slăbiciunile celor din familie și neputințele lor – pentru ca duhovnicul meu să înțeleagă mai bine problemele mele – sau se...
E bine să ne dorim să revină totul la starea de dinainte de coronavirus?
Cum putem scăpa de această epidemie și când vom ieși din ea?
Cum să nu depășesc profilaxia și igiena obsesivă și să ajung la cea obsesivă-compulsivă care este deja un indice al fricii?
Părinte, este păcat să-ți schimbi duhovnicul, fără să ți se dea dezlegare?
Doamne ajută Părinte! Credeți că doi soți care nu se iubesc și nu se înțeleg trebuie totuși să rămână împreună pentru copii? Cum trebuie procedat...
Părintele Iustin s-a născut, conform Registrului Matricol al Mănăstirii Secu, la 10 februarie 1919, de ziua Sfântului Mare Mucenic Haralambie, în satul Poiana Largului (Petru Vodă), comuna Călugăreni (acum Poiana Teiului), judeţul Neamţ, în familia unor români ortodocşi foarte evlavioşi, şi a fost botezat...
Pe lângă altele câştigate de marele Eftimie, i s-a dăruit lui şi aceasta: a cunoaşte mai înainte ziua adormirii sale şi ce se va întâmpla locului său.
Sfântul Vas a fost băgat într-o groapă până la mijloc, i s-au tăiat mâinile şi măcelarindu-i-se tot trupul şi-a dat duhul.
Sfântul Eusebiu a fost spânzurat cu capul în jos şi tăiat în bucăţi cu securea.
Aceștia au fost duşi la stăpânitorul locului, care, văzând că mucenicii mărturisesc pe Hristos, i-a osândit să piară prin îngheţare.
În acest chip şi-au sfârşit viaţa şi şi-au dat sufletele lor fericite în mâinile lui Dumnezeu.
Deci sfinţii au fost legaţi de nişte stâlpi, înfipţi în apa unui râu. Şi era iarnă.
Cuvintele duhovniceşti ale Sfântului Cuvios Lavrentie erau pline de har şi roditoare. Părintele îi iubea pe toţi şi era repede săritor la orice nevoie.