După trei săptămâni de la ultima vizită facută la Școala Generală din Mkoga, am reușit să pregătim daruri și să organizăm vizită la o altă școală din zona Iringa, Școala Primară din Nyamahana. Aceasta este situată la aproximativ 27 kilometri depărtare de centrul misionar din Kidamali.

Cu binecuvântarea Preasfințitului Agathonicos, episcopul locului, am ales să mergem aici, pentru că este la fel de săracă sau, mai bine zis, copiii din acest sat sunt foarte săraci.

Ca și în cazul celorlalte școli la care am mers să împărțim daruri copiilor, a fost bucurie mare, dar și mai mare a fost surpriza - pentru că acești copii nu au primit așa daruri niciodată.

Unii dintre ei erau desculți. Nu aveau nici măcar cei mai ieftini papuci, cei de plastic, iar mulți dintre ei purtau un fel de încălțăminte de cauciuc, făcută din vechi jante de camion, cum am văzut noi că se fac prin piețe.

Și uniformele le erau incomplete și foarte rupte, dar ei erau veseli că pot să meargă la școală și să învețe carte. Când i-am intrebat pe cei mici dacă nu le este greu să meargă 4, 5 sau chiar 6 kilometri pe jos în fiecare zi până la școală prin ploaie sau arșiță, au răspuns în cor: Nuuuu! Ne place la școală! Tunapenda shuleni!

După împărțirea darurilor, am întrebat directorul școlii și profesorii care copii dintre cei 253 au situația cea mai grea acasă, încât nici uniforme sau încălțări nu au.

Au chemat 12 elevi. Unul dintre, Kevin, era desculț si cu un tricou foarte rupt pe el, tricou ce ținea loc de cămașă albă. Pe deasupra purta un pulover albastru, după cum se vede în fotografie, cum ar trebui să fie uniforma. Am stabilit să vină peste câteva zile la noi, în Kidamali, toți cei 12, care vor primi toate cele necesare pentru scoală. Asta înseamnă încă 12 burse de școală primară oferite cu generozitate de dumneavoastră! Vă mulțumim încă o dată tuturor celor care ne sprijiniți în această lucrare!

Intrați aici, dacă doriți să sprijiniți activitatea Centrului Misionar Ortodox din Kidamali, Tanzania.