Denia Canonului Cel Mare la Catedrala Patriarhală

Arhiepiscopia Bucureştilor

Denia Canonului Cel Mare la Catedrala Patriarhală

Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor a oficiat în seara zilei de 2 aprilie 2014, la Catedrala Patriarhală, Denia Canonului cel Mare.

În cuvântul de învăţătură rostit Preasfinţia Sa a spus: „Canonul Sfântului Andrei Criteanul este numit Mare pe de o parte datorită lungimii sale. Orice canon are de regulă aproximativ 30 de tropare. Acest canon are 250 de tropare în care, aşa cum am ascultat şi în seara aceasta, găsim pilde de virtute, de pocăinţă, dar şi exemple ale unor oameni care au păcătuit înaintea lui Dumnezeu şi care s-au depărtat de păcatele pe care le-au săvârşit şi n-au primit îndreptarea nepocăindu-se. În cadrul acestui canon, în două stări, înainte şi după cântarea a treia s-a citit viaţa Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca. Se numeşte Egipteanca pentru că era din Egipt şi de la vârsta de 12 ani a început să păcătuiască părăsindu-şi părinţii. Dumnezeu care aşteaptă pe fiecare om să se pocăiască şi care poartă de grijă sufletului omului aflat în păcat a făcut ca această tânără să vadă mulţi bărbaţi din Libia şi Egipt îndreptându-se spre o corabie ce mergea spre Ierusalim deoarece se apropia marea sărbătoare a Învierii Domnului. S-a îmbarcat şi ea tot cu gândul de a trage aceşti tineri spre păcat, plătindu-şi drumul cu păcatele pe care le făcea. Ajunsă în Ierusalim şi văzând mulţimea care se înghesuia să sărute Crucea Mântuitorului Iisus Hristos a vrut şi ea să intre în biserica mare şi să sărute acest lemn de viaţă dătător. Numai că o putere nevăzută o oprea să intre în biserică pentru a săruta lemnul Cinstitei Cruci. Atunci s-a rugat la Maica Domnului şi a făgăduit că dacă va putea să intre şi să sărute lemnul Sfintei Cruci îşi va schimba viaţa. A intrat, a sărutat Sfânta Cruce şi apoi a trecut râul Iordan şi în această pustie a trăit mai bine de 50 de ani, până când un părinte pe nume Zosima, care vieţuia într-o mănăstire de lângă Iordan, a descoperit-o pe Sfânta Maria Egipteanca. Patriarhul Sofronie arată că Sfânta Maria Egipteanca a dorit să primească Sfânta Împărtăşanie de la Părintele Zosima şi peste încă un an acesta a mers şi găsind-o din nou a împărtăşit-o. Ea i-a povestit viaţa ei plină de păcate, dar şi de pocăinţă şi acesta a spus istorisirea vieţii ei din acea mănăstire. Această istorisire a ajuns şi la urechile Patriarhului Sofronie şi care a fost pusă în scris şi care se citeşte în fiecare an în această a cincea săptămână a Postului Mare în timpul Deniei”.

Deniile, slujbe specifice Postului Mare, sunt utrenii care se săvârşesc în seara zilei precedente. Astfel, Denia Canonului cel Mare este utrenia zilei de joi, 3 aprilie 2014, oficiată miercuri seara. Cunoscută drept „Canonul lacrimilor”, această creaţie în versuri a Sfântului Andrei, Arhiepiscopul Cretei, este una dintre cele mai frumoase slujbe ale Bisericii Ortodoxe.

Din punct de vedere al structurii, acest canon este un imn liturgic alcătuit din multe stihiri (peste 250), organizate în nouă cântări. Fiecare cântare începe cu un irmos (o strofă care dă tonul pentru stihirile care urmează) şi se încheie cu două laude de cinstire, una adresată Sfintei Treimi şi una către Maica Domnului. Acest imn mai este cunoscut şi sub denumirea de „Canonul Mare“, nu doar pentru numărul mare de stihiri, ci şi pentru profunzimea învăţăturilor teologice. Bogăţia şi frumuseţea canonului reprezintă pentru credincioşi un îndemn la pocăinţă şi la meditaţie biblică. În special, sunt evocate numeroase personalităţi ale Vechiului Testament care I-au slujit lui Dumnezeu cu mult devotament; astfel, credincioşii sunt îndemnaţi să fie primitori ca Avraam, să fie răbdători ca Iov, să fie ostenitori ca Iacob pentru împlinirea dorinţelor pe care le au, să fie postitori asemenea lui Moise.

În cadrul Deniei Canonului cel Mare s-a citit şi Viaţa Sfintei Maria Egipteanca, important document hagiografic şi duhovnicesc, scris de Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului. (Sursa: arhiepiscopiabucurestilor.ro)