Doar 25% dintre angajaţii români consideră că sunt bine plătiţi pentru activitatea desfăşurată, reiese din studiul "Calitatea ocupării şi angajarea cu salarii mici", realizat de experţii Biroului pentru conservarea pieţei muncii şi a calităţii locurilor de muncă, din cadrul Blocului Naţional Sindical (BNS). Totodată, la nivel naţional, doar 70% dintre gospodării au venituri mai mari decât coşul minim de consum, estimat la 980 de lei. Potrivit datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică (INS), 10% dintre gospodării au venituri totale mai mici de 520 de lei, alte 10% se înscriu în intervalul de venituri 520-760 de lei, iar un procent de 10% se încadrează în intervalul 760-994 de lei. În ceea ce priveşte distribuţia pe tipuri de unităţi angajatoare, din datele INS reiese că 78% dintre angajaţii cu salarii mici lucrează în întreprinderi cu capital privat, faţă de numai 12,2% la stat. Cel mai mare procent al celor care lucrează pe salarii mici este format din persoane care au absolvit şcoli profesionale, complementare sau de ucenici, iar pe poziţiile următoare se află absolvenţii de liceu şi cei care au terminat doar învăţământul gimnazial. Aceasta nu înseamnă însă că persoanele care nu au absolvit nici o şcoală sau care au efectuat doar şcoala primară se situează într-o altă categorie salarială, ci doar că le este foarte greu să îşi găsească un serviciu. Din acest motiv, au nevoie aproape permanent de asistare socială din partea statului.

Patru ani de şcoală aduc un venit lunar de 396 de lei

Potrivit datelor INS, citate în sondaj, un număr de patru ani de şcoală aduc un venit lunar de 396,62 lei, opt ani de şcoală - 724,82 lei, 12 ani - 931,68, în timp ce 16 ani de studiu asigură un venit de 1.632,34 lei. Printre variabilele care influenţează nivelul salarial se numără şi gradul de dezvoltare al unei regiuni. Astfel, cele mai mici salarii sunt în regiunea de nord-est a ţării, iar cele mai mari se înregistrează în zona Bucureşti-Ilfov.