Luni, 27 august, cu binecuvântarea şi în prezenţa Înalt Preasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, la Centrul Social-Cultural „Sfântul Ilie“ din Miclăuşeni a debutat Programul de iniţiere şi formare pentru tinerii preoţi din Arhiepiscopia Iaşilor, organizat de Centrul de formare şi inovare, în parteneriat cu Fundaţia „Varlaam Mitropolitul“. Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a săvârşit în dimineaţa zilei de luni Sfânta Liturghie la Mănăstirea Miclăuşeni, alături de toţi preoţii participanţi şi de arhim. Hrisostom Rădăşanu, consilier al Sectorului Învăţământ al Arhiepiscopiei Iaşilor. A urmat o sesiune introductivă, prin vizionarea unui film, cât şi discuţii şi analize preliminare privind iniţierea şi formarea în tainele preoţiei.

Marţi, în a doua zi a programului dedicat preoţilor recent hirotoniţi din Arhiepiscopia Iaşilor, invitatul principal al discuţiilor a fost pr. Răzvan Ionescu, slujitor al parohiei ortodoxe române „Sfânta Parascheva şi Sfânta Genoveva“ din Paris, care a susţinut două ateliere de facilitare, intitulate „Dumnezeu în căutarea omului veacului al XXI-lea: care este răspunsul meu (ca preot) la căutarea Lui“ şi „Repere pentru o teologie a întâlnirii, în contextul provocărilor veacului în care trăim“. În prima parte a primului atelier susţinut, pr. Răzvan Ionescu le-a vorbit preoţilor prezenţi despre căutarea omului de către Dumnezeu şi despre căutarea lui Dumnezeu de către om, arătând importanţa trăirii lăuntrice pentru preot a tainei existenţei şi iubirii lui Dumnezeu.

„Este esenţial felul în care mă raportez la Dumnezeu în interiorul meu, pentru ca eu să pot să mă apropii de El şi să-L trăiesc. Căutarea omului este de a-L căuta pe Dumnezeu aşa cum este El în realitate şi, de aceea, contează foarte mult felul în care ne raportăm interior la Dumnezeu, pentru că acest fapt determină toată comportarea noastră în relaţia cu ceilalţi, în relaţia cu Dumnezeu şi cu prezenţa noastră în lume. Dacă iconografia este scrierea despre Dumnezeu în virtutea Întrupării Fiului lui Dumnezeu, unde Cel reprezentabil e Cel care S-a întrupat, în clipa în care vorbesc de icoană, vorbesc în primul rând de icoana Mântuitorului prin excelenţă şi de sfinţi, ca purtători ai lui Hristos. Este însă foarte greu să vorbim de icoana Sfintei Treimi, pentru că reprezentările antropomorfice ale Tatălui îşi au limitele lor. Principiul în sine al iconografiei pleacă de la Întruparea Mântuitorului şi trebuie să ne dăm seama de neputinţa mijloacelor noastre omeneşti de a putea contura taina lui Dumnezeu. Unii teologi, ca Olivier Clement, afirmă că însăşi dogma nu face decât să ne ofere nouă un fel de contur intelectual al tainei. De aceea, tot timpul discursul nostru este apofatic, în sensul că atinge taina, dar nu o cuprinde în întregime. Frumuseţea şi dificultatea de a putea teologhisi sunt date de faptul că întreg cuprinsul vieţii noastre creştine este tainic prin excelenţă. Cunoaşterea lui Dumnezeu este cunoaşterea Cuiva, a Celui ce este, aceasta fiind singura definiţie ontologică pe care o dă Dumnezeu în istorie. Omul vrea să-L numească pe Dumnezeu, însă pentru a-L numi pe Acesta trebuie să aibă o relaţie cu El. Numai Dumnezeu are posibilităţile necesare să Se întâlnească cu fiecare dintre noi în parte, întrucât El este realitate tainică, uimitoare“, le-a spus pr. Răzvan Ionescu preoţilor participanţi. În continuare, invitatul întâlnirii a dat exemple din Sfânta Scriptură când Dumnezeu l-a căutat pe om: căutarea lui Adam în rai, pilda fiului risipitor, mersul pe mare al lui Petru, pilda oii rătăcite de turmă, Vechiul şi Noul Testament - legăminte între Dumnezeu şi om, reprimirea lui Petru.

În a doua parte a atelierului, pr. Ionescu a vorbit despre răspunsul preotului la căutarea omului de către Dumnezeu şi despre problemele fundamentale privind mărturia creştină în contemporaneitate. „Comoara lui Dumnezeu, adică cuvântul lui Dumnezeu şi trăirea acestuia, dacă nu e împărtăşită, nu mai e comoară. Cuvântul lui Dumnezu se duce, îşi face lucrarea şi se duce înapoi la cel care l-a dat cu mai multă roadă, după spusele Sfântului Vasile cel Mare.“ Apoi, s-a făcut referire la Sfânta Liturghie, privită ca o nouă şi perpetuă Cincizecime. „Cincizecimea nu este un fenomen izolat în istorie. Cincizecimea liturgică reactualizează Cincizecimea de la început şi cu fiecare Liturghie săvârşim Cincizecimea. Şi, asemenea Apostolilor, care au ieşit la propovăduire după Cincizecime, preotul, după săvârşirea Sfintei Liturghii, este îmbrăcat de Dumnezeu cu toate cele necesare pentru mărturisirea Lui. Liturghia naşte continuu Biserica, întrucât ea are vocaţia de Cincizecime, anume să adauge şi să plămădească într-un singur cuget pe membrii ei. Circuitul puterii lui Dumnezeu către noi este circuitul Sfintei Liturghii, căci la Sfânta Liturghie rostim cuvintele: ale Tale, dintru ale Tale, Ţie Îţi aducem de toate şi pentru toate“, a spus pr. Răzvan Ionescu.

După acest prim atelier, a urmat dialogul cu participanţii şi seminarizarea temei, după care s-a desfăşurat al doilea atelier susţinut de pr. Ionescu, în care s-a discutat despre reperele pentru o teologie a întâlnirii în contextul provocărilor veacului în care trăim, urmat de alcătuirea unui jurnal de reflecţie al preoţilor participanţi. Programul zilei de ieri s-a încheiat cu slujba Vecerniei, oficiată la biserica Mănăstirii Miclăuşeni.