Emoție și recunoștință – ATOR Piatra Neamț în sprijinul vârstnicilor

Arhiepiscopia Iaşilor

Emoție și recunoștință – ATOR Piatra Neamț în sprijinul vârstnicilor

În după-amiaza zilei de 20 martie, tinerii din ATOR Piatra Neamț, sub coordonarea părintelui Andrei Budeanu, au adus bucurie și frumusețe la Centrul pentru persoane vârstnice „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din localitatea Bistrița, printr-un moment artistic și oferirea de daruri, care au trezit nostalgie și au luminat chipurile și sufletele vârstnicilor de acolo.

Tinerii au avut ocazia să socializeze cu vârstnicii, reușind astfel să primească învățături valoroase și să vadă viața dintr-o altă perspectivă.

„A fost o experiență foarte emoționantă. Când am intrat în acel azil, mi-am redescoperit dorul de bunici, simțind din nou apropierea față de cei care nu mai sunt printre noi. Propun să se mai organizeze astfel de ocazii, deoarece a face o persoană fericită este un dar de la Dumnezeu.” (Rareș)

„Au fost niște clipe frumoase! Mă bucur că, din timpul nostru, am putut oferi câteva momente de bucurie celor mai în vârstă, trezind amintiri și emoții în inimile acestora. De asemenea, mă bucur că am participat alături de colegii mei și sper, cu ajutorul lui Dumnezeu, să mai ajutăm pe cei din jur, căci «nimeni nu se mântuiește singur», ci cu ajutorul celor din jur.” (Iulian-Dimitrie)

Acestea sunt doar câteva dintre gândurile și emoțiile minunate împărtășite de tineri.

Maria, o bunicuță cu ochii strălucind de amintiri, a spus cu o voce tremurândă, dar plină de emoție: „Bravo, copii! Foarte frumos! Când eram de vârsta voastră, voiam și eu să cânt, aveam voce. Și acum regret că n-am cântat...”.

Cuvintele ei au pătruns adânc în sufletele tinerilor; s-a simțit o legătură aparte cu această doamnă, plină de doruri și neîmpliniri. Nu se știa că un simplu cântec poate deschide porțile trecutului și poate readuce la suprafață dorințe uitate sau neîmplinite. S-a început a cânta, iar doamna Maria a zâmbit, privindu-i pe tineri cu admirație.

„Cum s-a cântat astăzi... Mi-aș fi dorit și eu să am curajul să o fac. Dar nu s-a ivit niciodată ocazia sau, poate, nici timpul nu a permis”, a continuat ea, oftând.

Momente ca acestea nu doar că aduc bucurie și speranță în viața vârstnicilor, dar oferă și învățăminte profunde pentru toți. Prin gesturi simple de dăruire, se schimbă perspectiva asupra vieții.

Fiecare persoană din căminul de bătrâni a primit câte o floare și un mărțișor din partea tinerilor atoreni. Lacrimile au fost cuvintele nerostite. Cu durere în suflet, s-a plecat, cu promisiunea că se va reveni cu forțe proaspete, aducând bucurie și alinare vârstnicilor de acolo. (Sara-Maria Sava, Kricopol-Condrea Ilinca)

Citește despre: