În cadrul cuvântului de învățătură, Preasfinția Sa a vorbit credincioșilor prezenți despre minunea vindecării orbului din naștere, evidențiind câteva simboluri care particularizează această minune: „tina” pe care Mântuitorul a folosit-o pentru vindecare simbolizează pământul din care a fost creat omul, dar și măreția Dumnezeirii care, din nou, folosește pământul pentru a da vindecare omului; lumina pe care orbul o vede după vindecare este, pe de o parte, lumina Adevărului Hristos, dar și lumina care descoperă omului calea către mântuire; dobândirea vederii prin lucrarea Mântuitorului simbolizează viața creștină, în care fiecare credincios primește de la Hristos lumina și vederea adevărată a celor bune, spre mântuire și desăvârșire.

Răspunsurile la strană au fost date de către membrii familiei de români Bugar, tatăl și cei doi fii, unul dintre ei directorul Filarmonicii din Novi Sad, celălalt membru al Filarmonicii din Zrenjanin, Serbia.

Lăcașul de cult din această parohie, având hramul „Pogorârea Sfântului Duh”, a fost construit pe la jumătatea veacului al XIX-lea (1845-1855) și se află înscris pe lista monumentelor culturale de importanță majoră, din Serbia.