Compartimentul „Pelerinaje şi turism“ al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei organizează excursii de o zi în regiunea Moldovei pentru preşcolari şi elevi, călătorii ce vor îmbogăţi cunoştinţele copiilor referitoare la istoria şi cultura românilor din această parte de ţară. Adevărate lecţii de educaţie nonformală, întrucât pe elevi îi va însoţi un ghid specializat pus la dispoziţie de Centrul de Pelerinaje „Sfânta Parascheva“, aceste excursii pot fi organizate în orice perioadă a anului, în funcţie de solicitări, transportul realizându-se cu autocar clasificat pentru turism intern şi extern, pentru grupuri. „Excursiile se fac în orice perioadă, în funcţie de solicitările profesorilor, se plăteşte un avans de 30%, mai apoi, respectiv înainte cu 2 săptămâni de la data programată, se vor achita costurile integral. Trebuie ştiut faptul că elevii sunt preluaţi din localitatea de domiciliu, de exemplu de la şcoală“, ne-a declarat Andreea Simionovici, agent de turism în cadrul Compartimentului „Pelerinaje şi turism“ al MMB.

În cadrul tarifelor, care variază în funcţie de traseu şi de disponibilităţile de transport, de exemplu între 40 şi 115 lei pentru o persoană, este inclus transportul cu autocarul şi ghidul din partea Centrului de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“, urmând ca membrii grupului să-şi achite biletele de intrare la obiectivele din program, taxele de parcare sau alte cheltuieli personale. Potrivit reprezentanţilor compartimentului, tarifele sunt calculate pentru grupuri de minimum 30 de elevi plătitori, la care se adaugă 2 profesori însoţitori, pentru grupuri mai mici tariful urmând a fi recalculat. De exemplu, pentru excursiile organizate pentru grupuri formate din preşcolari, întrucât necesită mai mult personal pentru supravegherea lor, Compartimentul „Pelerinaje şi turism“ încearcă să acorde mai multe gratuităţi pentru profesorii însoţitori.

Exemple de trasee

Traseele sunt orientative, acestea putând fi personalizate în funcţie de solicitările organizatorilor, de caracteristicile grupului, care să răspundă exigenţelor elevilor, nevoii acestora de asimilare a unor cunoştinţe într-un cadru non-formal.

În continuare, enumerăm câteva exemple de itinerarii ce ar putea fi urmate de elevi în cadrul excursiilor de o zi organizate de Compartimentul „Pelerinaje şi turism“ din cadrul MMB.

Excursie în Botoşani (80 de lei/persoană) pe itinerariul Iaşi - Târgu Frumos - Botoşani - Ipoteşti - Iaşi, cu obiective vizitate: M-rea Coşula, M-rea Vorona, M-rea Popăuţi, Casa Memorială „Mihai Eminescu“, Lacul din Pădurea Ipoteşti.

Excursie în Neamţ - Mănăstirea Neamţ (90 de lei) - Itinerar: Iaşi - Paşcani - M-rea Neamţ - M-rea Sihăstria - Iaşi. Obiective vizitate: Cetatea Neamţ, Bojdeuca lui Ion Creangă, Muzeul „Mihail Sadoveanu“ (spre Schitul Vovidenia), M-rea Neamţ (biserica, muzeul şi cripta osuară), M-rea Sihăstria.

Excursie în Neamţ - Agapia şi Văratec (85 de lei) pe itinerariul Iaşi - Paşcani - Târgu Neamţ - M-rea Agapia - M-rea Văratec - Bălţăteşti - Piatra Neamţ - Roman - Iaşi. Obiective vizitate: Bojdeuca lui Ion Creangă, M-rea Agapia, M-rea Văratec (muzeul şi biblioteca mănăstirii, mormântul Veronicăi Micle), Piatra Neamţ: Biserica Domnească „Sf. Ioan“, Curtea Domnească, Turnul Clopotniţă, Mănăstirea Miclăuşeni şi Castelul Sturdza.

Excursie în împrejurimile oraşului Piatra Neamţ (90 de lei) - itinerar: Iaşi - Miclăuşeni - Piatra Neamţ - Mănăstirea Bistriţa - Mănăstirea Bisericani - Mănăstirea Pângăraţi - Piatra Neamţ - Iaşi. Obiective vizitate: Castelul Sturdza, Mănăstirea Miclăuşeni, Mănăstirea Bistriţa, Mănăstirea Bisericani, Mănăstirea Pângăraţi, Piatra Neamţ (Curtea Domnească şi Turnul Clopotniţă).

Excursie în zona Piatra Neamţ - Bicaz - Lacul Roşu - 90 de lei. Itinerar: Iaşi - Tg. Frumos - Miclăuşeni - Roman - Piatra Neamţ - Bicaz (baraj) - Lacul Roşu - Piatra Neamţ - Roman - Iaşi. Obiective vizitate: Biserica Domnească „Sf. Ioan“, Curtea Domnească şi Turnul Clopotniţă din Piatra Neamţ, Baraj Bicaz, Cheile Bicazului, Lacul Roşu, Mănăstirea Miclăuşeni.

Pelerinaj la mănăstirile din Iaşi (40 de lei). Obiective vizitate: Biserica „Sf. Nicolae“ Domnesc, Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi“, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Mănăstirea Golia, Biserica Bărboi, Parcul Copou (Obeliscul cu lei, Teiul lui Eminescu, Aleea Junimea), dacă timpul permite, Grădina Botanică.

Excursie spre Mănăstirea Bogdana - 115 lei. Itinerar: Iaşi - Fălticeni - Ciprian Porumbescu - Cacica - Solca - Arbore - Rădăuţi - Mănăstirea Bogdana - Iaşi. Obiective vizitate: Muzeul Memorial „Ciprian Porumbescu“, mormântul compozitorului, Salina Cacica, biserica din Solca, Biserica Arbore, Mănăstirea Bogdana (în funcţie de timp: atelier de ceramică şi Grădina Zoologică).

Cetatea Neamţ în istorie şi literatură

Cetatea Neamţ este unul dintre obiectivele ce pot fi vizitate de elevi în cadrul unei excursii organizate în împrejurimile oraşului Târgu Neamţ. Cetatea, construită din piatră de râu la sfârşitul secolului al XIV-lea de Petru I Muşat, a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ştefan cel Mare şi distrusă în secolul al XVIII-lea (1718) din ordinul domnitorului Mihai Racoviţă. Ea se află localizată pe stânca Timuş de pe Culmea Pleşului (numită şi Dealul Cetăţii), la o altitudine de 480 m şi la o înălţime de 80 m faţă de nivelul apei Neamţului.

Cetatea Neamţ făcea parte din sistemul de fortificaţii construit în Moldova la sfârşitul secolului al XIV-lea, în momentul apariţiei pericolului otoman. Sistemul de fortificaţii medievale cuprinzând aşezări fortificate precum curţi domneşti, mănăstiri cu ziduri înalte şi cetăţi de importanţă strategică în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având şanţuri adânci. În perioada 2007-2009, Cetatea Neamţului a fost reabilitată cu fonduri europene, fiind redată circuitului turistic naţional şi internaţional la începutul lunii iulie 2009. Au fost amenajate 21 de încăperi, printre care sala de sfat şi judecată, sala armelor, închisoarea, camera de provizii, sala de mese, paraclisul etc.

Cetatea Neamţ apare şi în diferite lucrări literare, una dintre cele mai cunoscute fiind „Sobieski şi românii“ a lui Costache Negruzzi, dar şi alţi scriitori au fost fascinaţi de măreţia acestei cetăţi: Dimitrie Bolintineanu („Muma lui Ştefan cel Mare“), Alexandru Vlahuţă - „România pitorească“, Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga etc: „Ce de lucruri n-ar şti să povestească de-ar avea grai ruinele acestea!? Când te gândeşti c-a fost atâta viaţă aici... inimi care s-au iubit, ochi cari-au plâns, viteji cari şi-au vărsat sângele pe zidurile acestea! La porţile acestei cetăţi s-a strâns norodul răzvrătit, cerând lui Lăpuşneanu capul lui Moţoc. Pe meterezele ei au stat dârji în faţa lui Sobieţchi cei 19 plăieşi, luptând c-o oaste-ntreagă, preţuindu-şi fiecare glonţ, ochind în căpetenii şi făcând pe poloni să creadă că-i o armată-n cetate“ (A. Vlahuţă - „România pitorească“).