Expoziția de artă sacră „Rugăciune și paisianism” a încheiat Simpozionul Internațional dedicat Sfântului Paisie de la Neamț

17 Noiembrie 2022 12:04 Arhiepiscopia Iaşilor

Arhiepiscopia Iașilor, prin Sectorul Cultural și Comunicații Media, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” și Mănăstirea Neamț au organizat, în perioada 13-16 noiembrie 2022, Simpozionul Internațional „Moştenirea spirituală şi culturală a Sfȃntului Paisie de la Neamț. 300 de ani de la naştere (1722-2022)”.

La evenimentul academic, cultural și spiritual au fost invitați ierarhi, academicieni, membri ai comunității universitare din țară și din străinătate, cercetători, preoți, monahi români și de altă naționalitate interesați de personalitatea și zestrea culturală pe care Sfântul Paisie a lăsat-o Bisericii Ortodoxe și patrimoniului universal.

Manifestările s-au încheiat miercuri, 16 noiembrie, cu expoziția de artă sacră „Rugăciune și paisianism reflectată în obiectele de patrimoniu din epocă”, organizată la Muzeul Mitropolitan din Iași.

Au fost expuse mai multe icoane, obiecte și manuscrise vechi, dintre care amintim cunoscuta icoană a Mântuitorului, înconjurat de cele 18 praznice împărătești, pictată de zugravul grec Ioasaf de la Vatoped chiar în perioada revigorării isihasmului în Moldova, manuscrisul autograf al Sfântului Paisie, felonul „de la Pais”, toiagul, tabloul pe pânză, o Sfântă Evanghelie datată la 1763, anul venirii sfântului la Mănăstirea Dragomirna, dar și o serie de manuscrise, unele scrise în chiar timpul vieții Sfântului Paisie, iar altele mai tarziu: Viața Sfântului Paisie, scrisă la Mănăstirea Secu, 1776; Cuvintele lui Petru Damaschinul, 1781, Mănăstirea Neamț; Isaac Sirul: Cuvinte Pusticești, 1785; Crinii țarinii sau Flori preafrumoase, Mănăstirea Neamț, 1805.

„Provocarea organizării acestei expoziții a fost dată, pe de o parte, de necesitatea de a identifica din fondul limitat de bunuri de patrimoniu cele mai reprezentative opere de artă care să reflecte înălțimea artistică și adâncimea duhovnicească a isihasmului, exprimat prin rafinamentul artistic al caligrafiei în duh a icoanelor, a manuscriselor, orfevrăriei și sculpturii miniaturale, a broderiilor, etc, iar pe de altă parte, povocarea a fost generată de perspectiva evocării istorice a paisianismului prin opere de artă de epocă. Șansa noastră ne-a venit de la atmosfera creată de spațiul care ne cuprinde, Muzeul Mitropolitan fiind gândit de la început ca un spațiu al interiorității. După cum se știe, Muzeul Mitropolitan, prin dispoziția sa subterană, este un spațiu care nu are nu are nicio fereastră în cele patru puncte cardinale. Singura fereastră existentă este dispusă pe verticala ultimei săli din muzeu, Sala Baptisteriu, unde, prin spațiul vitrat al Fântânii lui Hodocin, vizitatorul poate privi doar cerul și crucea de pe turlele Catedaralei Mitropolitane, chemate să reordoneze spațiul și timpul vieții interioare și exterioare a capitalei culturii românești”, a subliniat părintele Cristian Muraru, directorul Centrului de Conservare şi Restaurare a Patrimoniului de Artă Creştină „Resurrectio“ din cadrul Arhiepiscopiei Iaşilor.

Tot în cadrul vernisajului au fost lansate patru volume, apărute recent la Editura Doxologia. Au subliniat efortul autorilor, precum și importanța teologică și istorică a volumelor, d-l Cătălin Jeckel, Consilier cultural și comunicații media al Arhiepiscopiei Iașilor, Pr. Prof. Dr. Ion Vicovan,  decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, Acad. Andrei Eșanu, istoric, scriitor, profesor cercetător, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei și membru de onoare al Academiei Române din 2011, dar și maica Maria Giosanu și Arhim. Hrisant Tsachakis.

Este vorba despre „Bibliotecile Mănăstirilor Neamț și Noul Neamț în contextul culturii românești - studii și texte” de Valentina Pelin, sub îngrijirea Acad. Andrei Eșanu și a soției sale, Valentina Eșanu, care urmărește reconstituirea și analiza unuia dintre cele mai bogate tezaure de manuscrise și cărți din Europa Orientală, acela al Mănăstirii Neamț și al prelungirii sale de peste Prut, Mănăstirea Noul Neamț, printr-o prezentare completă și sistematică a manuscriselor nemțene rămase după incendiul din 1862 sau păstrate în alte biblioteci din țară și străinătate. Tot sub semnătura Valentinei Pelin, cel de-al doilea volum prezentat „Obștea paisiană din vatra nemțeană până în 1859”, aduce mai multă lumină asupra unei epoci cultural-spirituale din istoria monahismului din Moldova, în general, și a obștii paisiene nemțene, în special, fiind vorba de perioada postpaisiană, mai puțin cunoscută. Al treilea volum lansat, „Sfântul Paisie Velicikovski – înnoitor al vieții monahale și organizator al slujirii liturgice”, poartă semnătura Arhim. Hrisant Tsachakis, care a depus eforturi impresionante cercetând arhivele din Mănăstirile Muntelui Athos, de la Mănăstirea Noul Neamț din Basarabia, de la Lavra Pecerska din Kiev, Ucraina, Arhivele Statului de la Moscova și ale unor Mănăstiri din România, cum sunt cele de la Secu și Neamț, identificând și descriind peste 40 de manuscrise realizate de Sfântul Paisie sau de ucenici ai acestuia, a căror paternitate este demonstrată de specialiști. Nu în ultimul rând, a fost prezentat publicului volumul „Autobiografia Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț”.

Lucrările rezultate în urma Simpozionului vor fi publicate la Editura Doxologia. Acest volum va avea un impact deosebit pentru că va aduna ultimele cercetări de la nivel național și internațional referitoare la moștenirea culturală și spirituală a Sfântului Paisie de la Neamț, cel care a cristalizat, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, cel mai important curent neoisihast din Biserica Ortodoxă și care a făcut din Mănăstirea Neamț cel mai important centru de spiritualitate filocalică din lume.

(Foto) „Rugăciune și paisianism reflectată în obiectele de patrimoniu din epocă” – expoziție la Muzeul Mitropolitan din Iași

Ultimele din categorie