Lucrarea „Patimă și pătimire în teologia Sfântului Maxim Mărturisitorul. Relevanța lor pentru teologia morală contemporană” a fost prezentată de tânărul Bogdan-Vlăduț Brînză și evaluată joia trecută în Sala „Coloanelor” din cadrul facultății ieșene. Comisia de doctorat a fost prezidată de părintele prof. Ion Vicovan, decanul Facultății de Teologie din Iași, coordonatorul științific a fost părintele prof. Gheorghe Popa iar referenții au fost părintele prof. Vasile Răducă de la Universitatea din București, părintele prof. Ștefan Iloaie de la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca și părintele prof. Gheorghe Petraru de la Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae”.

Având în vedere contextul sanitar din această perioadă, publicul care a asistat în sala de ședințe la susținerea publică a tezei a respectat recomandările medicale și distanțarea socială, iar cei care nu au reușit să fie prezenți au luat parte la evenimentul academic cu ajutorul platformei on-line Zoom.

În sinteza prezentată comisiei și publicului, doctorandul Bogdan-Vlăduț Brînză a argumentat alegerea temei, reliefând elementele de particularitate ale cercetării. În primul capitol, acesta și-a propus să familiarizeze cititorul cu viața și opera Sfântului Maxim Mărturisitorul, scoțând în evidență originalitatea scrierilor sale. Plecând de la prezentarea diacronică a termenului patos, care stă la baza distincției dintre patimă și pătimire, autorul abordează în capitolul al treilea tematica patimii și a pătimirii din perspectivă hristologică. Sfântul Maxim Mărturisitorul construiește o hristologie bine elaborată, care reprezintă baza teologiei îndumnezeirii și desăvârșirii duhovnicești. În capitolul al patrulea este tratată problematica patimii și a pătimirii raportată la persoana umană, autorul examinând problematica din prisma celor trei dimensiuni: ontologică, moral-ascetică și teologică. Ultimul capitol al cercetării este dedicat raportării distincției dintre patimă și pătimire la provocările pe care societatea contemporană le are astăzi.

Teza urmărește, prin structura ei, o expunere sistematică a elementelor necesare înțelegerii viziunii Sfântului Maxim Mărturisitorul cu privire la patimă și pătimire. [...] În ceea ce privește opera sa, Sfântul Maxim se remarcă printr-o agerime a gândirii, printr-o profunzime și o delicatețe rar întâlnite. Tematica abordată este variată, foarte bine argumentată, dar și foarte complicată, el utilizând noțiuni care în cuprinsul lucrării au mai multe sensuri, fraze lungi și intercalate. […] Curajul și tăria mărturisirii i-au adus prigoane, judecarea, condamnarea, mutilarea, pentru ca în cele din urmă să dobândească cununa veșnică dată de către Împăratul cel Ceresc”, se arată în rezumatul tezei de doctorat.

Părinții profesori referenți ai lucrării au apreciat abilitățile deosebite de cercetare ale tânărului Bogdan Brînză, care îi permit să ajungă în zone de interpretare puțin accesibile, utilizând bibliografia publicată recent. Autorul a tradus cu acuitate textele, a folosit note bibliografice extinse, într-un stil clar caracterizat de acuratețe lingvistică, încât cercetarea sa conduce, cu ușurință, spre aplicabilitate și contextualizare.

„L-am numit pe Sfântul Maxim Mărturisitorul teologul pătimirii pentru că el, în viața lui, a pătimit foarte mult pentru credința ortodoxă și a luptat pentru apărarea ei prin opera lui. De asemenea, termenul pătimire are un sens pozitiv, care exprimă curățirea și este o caracteristică a firii omului dinainte de cădere, iar termenul patimă are întotdeauna o trimitere negativă”, a concluzionat la final dr. Bogdan Brînză.

La finalul şedinţei, membrii comisiei au acordat domnului Bogdan Vlăduț Brînză titlul de Doctor în Teologie, cu calificativul „Excelent”. Totodată, noul doctor a depus jurământul de credinţă faţă de Biserica Ortodoxă în paraclisul facultății ieșene. (pr. lect. dr. Cătălin Vatamanu, Flavius Popa)