În comuna Moldova-Suliţa din judeţul Suceava s-a desfăşurat duminică, 12 iulie 2015, Festivalul Huţulilor, ediţia a VIII-a. Locaţia aleasă pentru acest eveniment deosebit a fost Herghelia Lucina din Obcinele Bucovinei, care adăposteşte cinci linii de huţuli (rase de cai autohtone de munte). În deschiderea evenimentului, s-au adresat alocuţiuni din partea reprezentanţilor organizatorilor festivalului, iar apoi programul a continuat cu un spectacol de muzică şi dans, susţinut de interpreţi de muzică populară din Bucovina. Primarul comunei Moldova-Suliţa, Petru Jecalu, a remarcat că a Herghelia Lucina este un loc reprezentativ pentru istoria neamului nostru, pe aceste meleaguri fiind situate fronturile în timpul celor două războaie mondiale. "După Primul Război Mondial, herghelia a fost evacuată în Austria, iar apoi Statul român a participat la licitaţie pentru a reface rasa huţulă din ţara noastră. Astfel, s-au luat câteva exemplare-matcă pentru a putea popula herghelia cu rasa huţulă. Caii huţuli erau folosiţi de Armata Imperială, fiind o rasă foarte rezistentă. În cadrul festivalului, au defilat cei mai reprezentativi cai de rasă huţulă, pentru a pune în valoare materialul genetic care există la Herghelia Lucina", ne-a spus primarul Petru Jecalu.

Margareta Clipa: "Oamenii m-au surprins într-un mod deosebit"

Grupul "Huţulca" din Moldoviţa s-a înscris între formaţiile participante la festival, acesta fiind format din copii şi adulţi. Cu toţii au purtat costumul specific huţulilor de munte, impresionând publicul printr-un repertoriu la instrumente populare. "Grupul nostru încearcă să păstreze ceea ce este autentic. Muzica instrumentală este redată de fluier, acordeon, tobă şi vioară, cântecele noastre, moştenite de la înaintaşi, fiind destul de vechi. Portul nostru este vechi, fiind lucrat manual de părinţii şi bunicii noştri. Aceasta este emblema cu care mergem mai departe. Este suficient să îmbrăcăm portul vechi şi să mergem cu el oriunde", s-a exprimat Felicia Oblesniuc, membru al Grupului "Huţulca" din Moldoviţa. Festivalul Huţulilor a fost iniţiat de Traian Iliesi din Moldoviţa, din dorinţa de a readuce în atenţie tradiţiile şi obiceiurile acestei etnii din zona de munte: "Huţulii reprezintă o etnite foarte veche şi se trag din dacii costobocii. Limba huţulilor este cea vorbită de daci, cu timpul aceasta fiind slavizată". Ediţia din acest an a festivalului s-a bucurat de prezenţa interpretei de muzică populară Margareta Clipa, care şi-a exprimat bucuria de a încânta inimile huţulilor şi ale bucovinenilor. "Oamenii din această parte a Bucovinei m-au surprins într-un mod deosebit, întrucât au receptat mesajul transmis prin cântecul popular. M-am bucurat pentru că publicul s-a simţit foarte bine, mai ales că au dansat alături de mine", a mărturisit Margareta Clipa. În cadrul festivalului, participanţii au degustat mâncăruri specifice zonei de munte, cu acest prilej fiind amenajată şi o mini-stână dotată cu toate cele necesare.

Rasa huţulă, apreciată de armata austriacă

Herghelia Lucina este situata în Obcinele Bucovinei la o altitudine cuprinsă între 1200-1590 de metri şi la o distanţă de 45 kilometri nord-vest de municipiul Câmpulung Moldovenesc. A fost înfiinţată în anul 1856 sub comanda cavalerului colonel Martin Von Hermman, infanterist, rasa de cabaline huţulă pe care o adăposteşte fiind apreciată de Armata austriacă, în special de companiile de mitraliori, datorită abilităţilor excepţionale de a se strecura pe potecile de munte, pe marginea prăpăstiilor. De la înfiinţarea ei şi până în anul 1914, herghelia a aparţinut Imperiului Austro-Ungar. Evoluţia rasei huţul a înregistrat progrese deosebite în Herghelia Lucina până în anul 1914, când, din cauza razboiului, herghelia a fost evacuată din Bucovina în Austria. După terminarea războiului, Statul român, din cauza statutului pe care l-a avut în război, a fost invitat la ultima licitaţie organizată de Statul austriac în anul 1919, de unde a cumpărat o parte din materialul de reproducţie al fostei herghelii Rădăuţi. Astfel, la 29 iulie 1919, s-au adus la Rădăuţi 150 de capete de armăsari şi iepe de reproducţie. "Din anul 2002, herghelia a fost preluată de Regia Naţională a Pădurilor, care sprijină în mod deosebit întreţinerea acesteia. În prezent, avem 380 de capete de huţul. Liniile acestei rase, crescute azi, sunt reprezentate în cadrul hergheliei de următorii armăsari pepinieri Linia Hroby, Linia Goral, Linia Prislop, Linia Ouşor şi Linia Pietrosu", a amintit ing. Vasile Bota, şeful Hergheliei Lucina.