Cu acest prilej, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, şi Preasfinţitul Părinte Lucas, Episcop-vicar al Damascului, s-au aflat în mijlocul obştii monahale. Ierarhii au fost întâmpinaţi dimineaţă de mii de credincioşi veniţi din ţară şi străinătate, precum şi de majoritatea locuitorilor din satele apropiate. La sărbătoarea Putnei au participat stareţi şi stareţe de la toate mănăstirile bucovinene. Sfânta Liturghie a fost săvârşită în sobor impresionant alcătuit din ierarhi, preoţi, stareţi şi diaconi, pe un podium special amenajat în incinta aşezământului monahal, răspunsurile la strană fiind date de corul mănăstirii căruia i s-au adăugat şi studenţi teologi.

Un moment artistic muzical alcătuit din pricesne şi cântări închinate Maicii Domnului a fost prezentat la finalul Sfintei Liturghii de artişti veniţi de la Bucureşti şi Chişinău.

Curtea mănăstirii a fost înţesată până la refuz de credincioşi veniţi să participe la sărbătoarea cu o lungă tradiţie în Bucovina. Toti închinătorii veniţi de departe au luat parte apoi la agapa frăţească oferită de obştea mănăstirii.

Sute de ani de viaţă monahală

Mănăstirea Putna este ctitorie ştefaniană, important centru cultural, religios şi artistic, cu profunde implicaţii în viaţa monahală a României. Prevăzută a fi necropolă domnească a familiei Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, zidirea ei a început în anul 1466 şi s-a terminat în 1499. Prima sfinţire a avut loc la 3 septembrie 1469.

În august 1871, la marea sărbătoare a Putnei, au fost prezenţi ca organizatori şi participanţi Mihai Eminescu şi Ion Slavici, iar Ciprian Porumbescu a cântat în cadrul evenimentelor desfăşurate.

Pictura interioară, realizată de fraţii Gavril şi Mihai Moroşan, este de mare valoare artistică, reprezentând o naraţiune în imagini a Vechiului şi Noului Testament.

Printre odoarele nepreţuite ale mănăstirii se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului şi raclele cu sfintele moaşte ale Sfântului Ghenadie şi ale Sfântului Mitropolit Iacob Putneanul, aşezate astăzi spre închinare pentru credincioşi.