Hramul Mănăstirii Ceahlău - sărbătoarea credinței și a nevoinței duhovnicești
Aproape o mie de pelerini de toate vârstele și din toată țara, alături de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan, de stareţi şi stareţe de la mănăstirile nemţene şi de numeroşi preoţi, au trăit sărbătoarea Schimbării la Faţă cu mare intensitate duhovnicească, urcând pe muntele cel sfânt al românilor, la Mănăstirea Ceahlău. Și în acest an, mănăstirea situată la altitudinea de 1800 m și având hramurile „Schimbarea la Faţă” şi „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare” de pe Ceahlău, a devenit, preț de câteva ore cât a durat Sfânta Liturghie arhierească, un Tabor al credinței și al nevoinței duhovnicești.
Aproape o mie de pelerini, alături de stareţi şi stareţe de la mănăstirile nemţene şi de numeroşi preoţi au pornit ieri, în ziua când Biserica noastră a prăznuit marea sărbătoare a Schimbării la Faţă a Mântuitorului, pe dificilul traseu care urcă spre mănăstirea din vârful Ceahlăului, ce și-a serbat hramul. La marea sărbătoare a Muntelui Ceahlău a participat, conform tradiţiei, şi IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care a urcat de la Schitul Stănile spre vârful muntelui. Numeroşi pelerini, veniți din toate colțurile țării, au ajuns la mănăstirea de pe Ceahlău încă de duminică seară, participând şi la slujba Privegherii, și dormind peste noapte ori în corturi, ori în încăperile mănăstirii.
După sosirea majorității pelerinilor prin cele două trasee, staţiunea Durău și cabana Stănile, la mănăstirea hramurile „Schimbarea la Faţă” şi „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare” de pe Ceahlău, a fost oficiată Sfânta Liturghie arhierească, de către IPS Teofan, în sobor de preoți și diaconi, pe o scenă amenajată în apropierea bisericii așezământului monahal. Din soborul de slujitori au mai făcut parte, alături de protos. Casian Florea, stareţul Mănăstirii Ceahlău, și părinţi protopopi, stareţi de la mănăstirile nemţene, precum şi alţi preoţi din Arhiepiscopia Iașilor. Slujba a debutat cu rugăciunea de dezlegare rostită de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, iar răspunsurile la strană au fost date de un grup de studenţi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi.
„Omul este chemat să înțeleagă în viața lui ceea ce s-a întâmplat de fapt pe Muntele Tabor”
În cuvântul rostit după citirea Sfintei Evanghelii pelerinilor prezenţi la hram, IPS Mitropolit Teofan a vorbit despre semnificaţia sărbătorii Schimbarea la Faţă, praznic ce trebuie să aibă conotaţii reale în viaţa credincioşilor: „Omul este chemat să înțeleagă în viața lui ceea ce s-a întâmplat de fapt pe Muntele Tabor, Muntele cel sfânt. Și cum ceea ce s-a întâmplat atunci are urmare în viața de acum, și creștinul din lume, și îndeosebi cel din mănăstire, este chemat să înțeleagă că taina Taborului care l-a cuprins la Schimbarea la Față pe Domnul Hristos este și taina viețuirii noastre de creștini. De-a lungul acestor două milenii de creștinătate, nu a fost dor mai adânc și năzuință mai puternică în viața credincioșilor care au dorit și care doresc să trăiască întru adevăr adâncimea credinței, decât starea de a fi cuprinși de aceeași lumină care s-a arătat pe chipul Domnului Hristos pe Tabor. Mănăstirile unde călugării și călugărițele au dorit să fie mai departe de gâlceava lumii și-au ales ca hram Schimbarea la Față, arătând prin aceasta țelul pe care l-au urmărit în momentul în care au decis să-și închine viața Domnului”.
Spre finalul cuvântului de învățătură, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a evidențiat principalele căi prin care creștinii pot urca duhovnicește, dobândind mântuirea sufletelor: „Călugărul se apropie de Dumnezeu prin rugăciunea lui de zi și de noapte, prin jertfa ascultării, prin despovărarea de orice bun pământesc și de orice dorință de dominare și de plăcere trupească, iar cel din lume, mireanul, se apropie de Dumnezeu pe de o parte, prin viața lui de rugăciune, puțină ca timp, pentru că este prins în treburile cetății, iar pe de altă parte, prin naștere de copii. Prin aceste două lucruri, omul din lume poate să tindă spre aceeași înălțime spre care este chemat să ajungă călugărul din mănăstire”.
La sfârșitul slujbei, după împărtășirea credincioșilor cu Sfintele Taine, protos. Casian Florea, stareţul Mănăstirii Ceahlău, a mulţumit pentru prezenţă Înalt Preasfinţitului Părinte Teofan, părinţilor care au slujit împreună cu ierarhul lor, cât şi credincioşilor împreună rugători.
Cu ce gânduri au urcat pelerinii „Taborul românesc”
La slujba dela MănăstireaCeahlău au participat pelerini din diverse zone ale ţării. Deşi urcuşul pe munte nu a fost uşor, efortul lor s-a meritat, iar bucuria participării la liturghie a fost deplină, după cum ne-au relatat unii dintre ei.
„Am ajuns la această sfântă mănăstire luând parte la un pelerinaj organizat la București. Deși urcușul a fost destul de greu, în special pentru doamnele mai în vârstă din autocarul cu care am venit, se merită pe deplin să faci un sacrificiul acesta, fiindcă liniștea pe care o găsești la această mănăstire este deosebită, de nedescris” - Ionel S. , Alexandria, Teleorman.
„Am venit astăzi la cea mai înaltă așezare monahală din țară cu gândul de a participa la sfânta slujbă arhierească. Sunt de două zile aici la mănăstire, urcânnd prin pasul Fântânele de la Durău”- Ioan S., Piatra Neamț.
„ Toată viața mi-am dorit să urc acest munte sfânt la această mare sărbătoare, dar din cauza unor probleme de sănătate nu am reușit. Urcând cu gândul la rugăciune, și în liniște deplină, nici nu am simțit când am ajuns sus” - Ana B , sat Neagra, comuna Tașca.
„Am venit pentru prima oară la această mănăstire la îndemnul părintelui meu paroh. Sunt aici de ieri, iar noaptea am petrecut-o în cort. Am vrut neapărat să vin, atât pentru a mă închina, cât și pentru a mă ruga pentru cei pe care îi iubesc” - Iustin M., Verșeni, județul Iași.