​Hramul Mănăstirii Ortodoxe Sârbe Bezdin

Arhiepiscopia Aradului

​Hramul Mănăstirii Ortodoxe Sârbe Bezdin

    • Înaltpreasfințitul Părinte Luchian Pantelici, Mitropolit onorific, Episcopul sârbilor ortodocși din România
      Înaltpreasfințitul Părinte Luchian Pantelici, Mitropolit onorific, Episcopul sârbilor ortodocși din România / Foto: arhiepiscopiaaradului.ro

      Înaltpreasfințitul Părinte Luchian Pantelici, Mitropolit onorific, Episcopul sârbilor ortodocși din România / Foto: arhiepiscopiaaradului.ro

Duminică, 1 septembrie 2024, la Mănăstirea Ortodoxă Sârbă Bezdin, jud. Arad, credincioșii ortodocși sârbi, dar și români, s-au adunat pentru a sărbători hramul de vară al mănăstirii, Adormirea Maicii Domnului, pe rit vechi.

Cu acest prilej, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârșită de către Înaltpreasfințitul Părinte Luchian Pantelici, Mitropolit onorific, Episcopul sârbilor ortodocși din România, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

Delegatul Înaltpreasfințitului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a fost Preacuviosul Părinte Iustin Popovici, consilier cultural și viețuitor al Mănăstirii Hodoș-Bodrog, care, la finalul sfintei slujbe, a transmis ierarhului sârb un mesaj din partea Arhiepiscopului Aradului, cu prilejul împlinirii a 40 de ani de slujire arhierească și totodată ridicarea la rang de mitropolit.

Din sobor au mai făcut parte părintele vicar ortodox sârb Marinco Marcov și Părintele protopop ortodox sârb Dina Ciocov, iar la sfânta slujbă a fost prezent și primarul localității Secusigiu, domnul Gheorghe Grad.

Răspunsurile liturgice au fost date de corul bisericii ortodoxe sârbe din Sânicolaul Mare, urmând tradiționala procesiune în jurul bisericii și „tăierea colacului”. A urmat apoi, un program artistic de cântece și jocuri tradiționale sârbești, oferite de tinerii și de ansamblurile de dansuri din localitățile cu etnici sârbi, limitrofe mănăstirii Bezdin, încheindu-se cu o agapă frățească.

Mănăstirea sârbească Bezdin din satul arădean Munar, com. Secusigiu, este una dintre cele cinci aşezăminte mănăstireşti sârbe de pe teritoriul României. Picturile unicate ale lui Ştefan Tenețchi, legenda Sfântului Kiril, fosta cameră de tortură de sub mănăstire, sunt cele mai importante capitole din istoria vie a acestui loc. Mănăstirea este menţionată pentru prima dată în anul 1539, însă din punct de vedere arhitectonic, aceasta se va dezvolta începând cu anul 1740. (Prof. Drd. Cătălin-Iulian Drăgan)

Citește despre: