Invitații întâlnirii au fost părintele Ioan-Emanuil Cojocariu, paroh al Parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul” din Bucecea și coordonator de cerc misionar, și doamna preoteasă Adriana-Florina Cojocariu, asistent social și coordonatoare a centrului de zi din Bucecea, care au împărtășit elevilor din experiența vieții de familie și a slujirii preoțești. Prin mărturia lor sinceră și echilibrată, aceștia au evidențiat importanța anilor de seminar ca fundament al devenirii personale, ca timp al așezării în relația cu Dumnezeu și al pregătirii pentru asumarea responsabilă a vocației.

Prilejuită și de contextul Anului omagial al pastorației familiei și al Anului comemorativ al sfintelor femei din calendar, conferința a atins teme esențiale pentru formarea tinerilor, precum descoperirea chemării, rolul spovedaniei în viața duhovnicească, identitatea seminaristului în contextul societății actuale, precum și responsabilitatea întemeierii unei familii creștine. De asemenea, s-a subliniat necesitatea trăirii autentice a tinereții, în opoziție cu superficialitatea și influențele mediului virtual, accentul fiind pus pe asumare, discernământ și echilibru.

Partea finală a activității a fost dedicată unui dialog deschis, în cadrul căruia elevii au adresat întrebări legate de viața de familie și de slujirea preoțească. Răspunsurile oferite au fost apreciate pentru claritate, profunzime și realism, constituindu-se în repere concrete pentru parcursul lor formativ.

Întâlnirea a contribuit la întărirea conștiinței vocaționale și la consolidarea motivației elevilor de a-și asuma, cu responsabilitate și credință, drumul pregătirii pentru întemeierea unei familii și pentru slujirea Bisericii.

„Pentru mine, această întâlnire a fost minunată, o ocazie de a învăța despre preoție, precum și despre cele trei calități capitale ale unui preot: de a administra, de a învăța și, cea mai importantă, de a se baza pe harul primit la Sfânta Taină a hirotoniei și de a împărtăși puterea sfințitoare a lui Dumnezeu.” (Nahoi Iustin, XI A)

„Consider că acest îndemn arată cel mai bine ce înseamnă vocația noastră. Chemarea lui Hristos nu este doar un moment din viață, ci un dialog continuu, care ne cere să rămânem statornici, chiar dacă trăim într-o lume în continuă schimbare. A rămâne în slujirea Bisericii nu înseamnă doar să respectăm o tradiție, ci să devenim o legătură între Dumnezeu și oameni. Pentru mine, această slujire este o alegere liberă, prin care îmi asum să îmi dedic viața, încercând să aduc lumină și speranță acolo unde este cel mai mult nevoie.” (Rus Robert-Mihail, XII A)

(Pr. prof. Pristavu Cosmin-Constantin)