Catedrala Episcopală din Giurgiu   

Catedrala Episcopală din Giurgiu (Hram „Adormirea Maicii Domnului“; „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“)

Istoria ne arată că până în 1829, an în care prin Tratatul de la Adrianopol raialele Turnu, Giurgiu și Brăila trec sub administrație românească, creștinilor din aceste teritorii nu li se îngăduia să-și construiască locașuri de cult deasupra solului și nici să aibă clopote la ele. Din această cauză, creștinii vor fi nevoiți să recurgă la construirea bisericilor îngropate sub pământ.
Lucrările de specialitate consemnează că biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ a fost construită pe locul unde se vede astăzi, între anii 1840-1852. În decursul timpului ea a mai suferit câteva transformări majore.
Planul bisericii este de tip bazilical, cu turle pe naos și pridvor, zidită din cărămidă arsă cu mortar de var, pe o temelie de piatră. Această piatră folosită la temelia bisericii a fost luată din zidurile cetății Giurgiu, după cum aflăm dintr-o aprobare dată de generalul Kiseleff în anul 1832.
Construcție măreață, ce poartă în sine specificul arhitecturii bizantine, caracterizat de linii drepte și arce de cerc rotunde, cu ziduri groase, stâlpi pătrați, ferestre mari și turle cu calote sferice, având la vremea ridicării aerul specific epocii în care s-a născut, biserica zidită la jumatatea secolului al XIX-lea suferă unele transformări în prima jumatate a secolului al XX-lea.
Înfățișarea pe care o are astăzi catedrala se pare că o datorăm arhitectului Penescu și inginerului Ciulei din București.
Pictura inițială ce împodobea pereții vechii biserici a fost executată în ulei, în maniera școlii decadente de după Gh. Tăttărescu, de către pictorul Nicolae Pitaru. Pictura murală existentă astăzi, executată în stil neo-bizantin, a fost realizată de pictorul Nicolae Stoica între anii 1939-1959.
Titlul de catedrală și-l dobândește încă din vechime. Spre exemplu, în corespondența dintre Consulatul Rusiei de la Galați și Secretariatul de Stat al Țării Românești, din 1856, cu privire la donația văduvei generalului rus Soymonov, i se recunoaște acest statut. La fel, Condica dată în 1935 de către vrednicul de pomenire Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, este adresată „Bisericii parohiale – Catedrala cu hramul Adormirea Maicii Domnului din comuna Giurgiu, Județul Vlasca.“
Acest titlu a fost purtat cu vrednicie până la 9 aprilie 2006 când, prin instalarea primului episcop de Giurgiu (Preasfințitul Ambrozie Meleacă), biserica parohială „Adormirea Maicii Domnului“ devine Catedrală Episcopală în adevăratul sens al cuvântului.

Ultimele din categoria Locuri sfinte

Pe aceeași temă

Recomandările zilei

Citește și