Arhiepiscopul Eftimie Luca

Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Eftimie s-a născut la data de 9 noiembrie 1914, în satul Schitul, comuna Hangu (astăzi comuna Ceahlău), judeţul Neamţ, din părinţii Dimitrie şi Elena Luca. În perioada 1921 - 1928, a urmat şcoala primară în satul natal. După absolvire, a urmat cursurile Şcolii de cântăreţi din Iaşi. La vârsta de 20 ani a fost închinoviat la Mănăstirea Slatina, judeţul Suceava şi, ca frate de mănăstire, s-a înscris la Seminarul Teologic Monahal din Mănăstirea Cernica, pe care l-a absolvit în anul 1941. În anul 1945 se înscrie la Facultatea de Teologie de la Suceava, cursuri universitare pe care avea să le finalizeze la Institutul Teologic Ortodox din Bucureşti în anul 1949, unde va obţine titlul de licenţiat în teologie cu calificativul „magna cum laude“.

Între timp a fost tuns în monahism la Mănăstirea Ciolanu, judeţul Buzău, hirotonit ierodiacon în 1941 şi ieromonah în 1947. La 1 aprilie 1949, i s-a încredinţat stăreţia Mănăstirii Bistriţa-Neamţ pe care avea să o conducă cu iscusită măiestrie până în 1966, iar între anii 1951 şi...

vezi mai mult  +

Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Eftimie s-a născut la data de 9 noiembrie 1914, în satul Schitul, comuna Hangu (astăzi comuna Ceahlău), judeţul Neamţ, din părinţii Dimitrie şi Elena Luca. În perioada 1921 - 1928, a urmat şcoala primară în satul natal. După absolvire, a urmat cursurile Şcolii de cântăreţi din Iaşi. La vârsta de 20 ani a fost închinoviat la Mănăstirea Slatina, judeţul Suceava şi, ca frate de mănăstire, s-a înscris la Seminarul Teologic Monahal din Mănăstirea Cernica, pe care l-a absolvit în anul 1941. În anul 1945 se înscrie la Facultatea de Teologie de la Suceava, cursuri universitare pe care avea să le finalizeze la Institutul Teologic Ortodox din Bucureşti în anul 1949, unde va obţine titlul de licenţiat în teologie cu calificativul „magna cum laude“.

Între timp a fost tuns în monahism la Mănăstirea Ciolanu, judeţul Buzău, hirotonit ierodiacon în 1941 şi ieromonah în 1947. La 1 aprilie 1949, i s-a încredinţat stăreţia Mănăstirii Bistriţa-Neamţ pe care avea să o conducă cu iscusită măiestrie până în 1966, iar între anii 1951 şi 1960, concomitent cu slujirea de stareţ al Mănăstirii Bistriţa, a funcţionat ca exarh al mănăstirilor din Eparhia Romanului şi Huşilor. În această calitate s-a ocupat de reorganizarea vieţii monahale, atât pe linie gospodărească, cât şi de trăire spirituală. În 1966 este înălţat la rangul de arhimandrit şi numit stareţ la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou“ de la Suceava, unde iniţiază lucrări de restaurare la Catedrala „Sfântul Gheorghe“, la stăreţia şi chiliile din incinta mănăstirii. Buna gospodărire a celor două mănăstiri pe care le-a condus timp de peste 22 de ani, grija pentru desfăşurarea activităţilor călugăreşti potrivit aşezămintelor mănăstireşti, precum şi experienţa şi meritele adunate de-a lungul anilor în diferite însărcinări au făcut ca Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române să-i acorde demnitatea de Arhiereu-vicar al Eparhiei Romanului şi Huşilor, fiind hirotonit în ziua de 30 ianuarie 1972.

A secondat la conducerea eparhiei pe Preasfinţitul Episcop Partenie Ciopron timp de şapte ani şi, dând dovadă de adevărată vieţuire în Hristos şi vrednicie pilduitoare, a fost ales şi instalat ca Episcop titular al Eparhiei Romanului şi Huşilor, la 23 aprilie 1978. Activitatea Înaltpreasfinţiei Sale însumează rezultate deosebite şi binecuvântate, ca un crez împlinit prin cuvânt şi faptă. Sunt ani deosebiţi, ani de muncă, iar roadele acestor nevoinţe se văd în mulţimea de mănăstiri şi schituri noi, biserici parohiale şi filiale înălţate din temelie sau renovate; restaurarea în întregime a Catedralei Arhiepiscopale şi a picturii murale realizată în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, acoperişul fiind reconstruit în stilul moldovenesc ştefanian; restaurarea clădirilor din incinta Centrului eparhial şi a clopotniţei, restaurarea casei „Veniamin Costachi“, consolidarea fabricii de lumânări, amenajarea unui paraclis cu hramul „Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti“; redeschiderea Seminarului Teologic „Sfântul Gheorghe“, amenajarea pentru bunurile bibliofile şi obiectele de artă veche bisericească colectate de la parohii, a complexurilor muzeistice de la Centrul eparhial şi Mănăstirea Bogdana. Toate acestea arată energia investită de Înaltpreasfinţia Sa în lucrarea de gospodar desăvârşit. Cuvintele de învăţătură adresate clerului şi credincioşilor cu ocazia vizitelor pastorale, la hirotonii, la conferinţe preoţeşti, pastoralele, numărul impresionant de articole publicate în revistele central-bisericeşti şi mitropolitane, în diferite publicaţii şi reeditarea revistei de teologie, cultură şi spiritualitate a eparhiei, intitulată „Cronica Romanului“, sunt parte din strădaniile Înaltpreasfinţiei Sale la viaţa culturală a eparhiei.

Prin hotărâre sinodală, începând cu data de 13 septembrie 2009, eparhia a fost ridicată la rangul de arhiepiscopie, Preasfinţitul Părinte Eftimie devenind Arhiepiscop al Romanului şi Bacăului.

S-a mutat la Domnul în ziua de 4 noiembrie 2014.

vezi mai puțin  -
 

Articole despre autor

 

Texte de autor

 

Fotografii

 

Video