ierarh
 

Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul – cel mai de seamă mitropolit al Ţării Româneşti din secolul XIX

S-a născut în Bucureşti, în anul 1765, din părinţi iubitori de Dumnezeu. Din botez se chema Gheorghe Miculescu. La vârsta de şapte ani, a fost dat să înveţe carte la şcoala elinească de la Mănăstirea „Sfântul Sava”. Aici se împrieteneşte cu monahul Gherontie de la Mănăstirea Neamţ, căruia îi devine ucenic. Dorind să slujească toată viaţa lui Hristos, după terminarea studiilor, tânărul ucenic părăseşte casa părintească şi se duce cu monahul Gherontie la Mănăstirea Neamţ. Aici cunoaşte pe marele stareţ Paisie şi gustă din frumuseţea vieţii duhovniceşti.

„În Biserică, planurile le face Dumnezeu, nu ierarhii sau preoții. Noi doar le împlinim”– PS Atanasie de Bogdania, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei

„Planurile le face Dumnezeu, nu ierarhii sau preoții. Noi nu facem planuri, noi îndeplinim planurile lui Dumnezeu. Gândiți-vă că planul lui Dumnezeu a fost unul minunat în ceea ce privește lucrarea care s-a împlinit în Episcopia Italiei și la fel cred că va fi și în continuare! De fapt, aceasta este minunea trăirii în Biserică: Dumnezeu este Cel Care le face pe toate, noi doar trebuie să-L ascultăm.”

Mitropolitul Varlaam a înfiinţat la Iaşi o vestită şcoală duhovnicească

La îndemnul Mitropolitului Varlaam, Vasile Lupu a zidit în Iaşi una dintre cele mai frumoase biserici din ţară, biserica Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi”, pe care o sfinţeşte cu mulţi clerici în ziua de 6 mai 1639. În această obşte se nevoiau ca la o sută de monahi dintre cei mai învăţaţi şi aleşi trăitori şi lucrători ai rugăciunii, slujitori, duhovnici, cateheţi, psalţi, tipografi şi traducători de cărţi. Aici, marele mitropolit a înfiinţat prima tipografie din Moldova, precum şi o vestită şcoală duhovnicească, cu ajutorul Mitropolitului Petru Movilă, unde se făceau cursuri în greacă, slavonă şi latină. Această şcoală a funcţionat 20 de ani.

Sfântul Ierarh Chiril al Alexandriei în iconografie

Sfântul Chiril al Alexandriei este pictat cu obrazul lat și buzele groase și este puțin neted la față și la frunte. Sprâncenele îi sunt groase, mari și rotunde, iar nasul este coroiat și gros la nări.

„Astăzi nu-mi pot închipui viața fără Biserică” – Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei

„Prima întâlnire cu Dumnezeu în mod conștient a avut loc chiar când am primit Taina Botezului, fiind probabil la o vârstă de 8 ani. Îmi amintesc gesturile pe care le făcea preotul, cântările de la strană, emoția oamenilor care ne-au înconjurat, acel «Câți în Hristos v-ați botezat în Hristos v-ați și îmbrăcat», toate acestea m-au marcat.”

Mitropolitul Veniamin Costachi ‒ la 20 de ani, deja preot și egumen

Din cei cinci fraţi, patru au îmbrăţişat viaţa călugărească. Cel dintâi, Matei, a fost mare postelnic. Al doilea frate, Constantin, s-a făcut călugăr, primind numele de Chesarie. Al treilea copil, Vasile, a ajuns vestit mitropolit al Moldovei. Al patrulea, schimonahia Elisabeta, a fost stareţă în Mănăstirea Agapia 32 de ani. Ultimul frate, Şerban, a fost consilier al mitropolitului Veniamin, călugărindu-se cu numele de Sofronie.

Lexicon athonit – Schevofilachion

Se mai numeşte veşmântar sau diaconicon, pentru că la început se afla în grija unui diacon.

Cărţi rânduite să fie date în dar – toată averea Mitropolitului Grigorie Dascălul

„Cât avem vreme, să lucrăm cele bune. Să vieţuim după cum zice Apostolul, cu înfrânare, cu dreptate şi cu bună-credinţă. Că după ce ne vom duce de aici, nici un cuvânt de îndreptare nu ne va fi nouă către Cel Care ne va lua seama. Precum nici cârmaciului, după ce se va îneca corabia, nici doctorului, după ce va muri bolnavul.”

Mitropolitul Varlaam – iscusit făcător de pace

În anul 1644 este trimis de Vasile Lupu, în fruntea unei alte solii de pace, la domnul muntean Matei Basarab, cu care era de mult în neînţelegere. Astfel, blândul Mitropolit Varlaam a reuşit să împace pentru totdeauna pe cei doi domni şi Bisericile Ortodoxe surori, aducând în mijloc numele lui Iisus Hristos, Care se numeşte „Domn al păcii” şi amintind că şi unii şi alţii sunt fraţi de o credinţă, de o limbă şi de un neam.

Episcopul Isaia de Rădăuţi – sfetnic de taină al voievodului Alexandru Lăpuşneanu

Cunoştea bine istoria Moldovei şi a întregului Bizanţ şi era bun cronicar, caligraf şi vorbitor în limbi. Pe când era ieromonah, înainte de anul 1561, Cuviosul Isaia a copiat un hronograf bizantin şi două cronici, una sârbească şi alta bulgărească, iar între anii 1561-1564 a scris o cronică putneană prescurtată.

Pagini