Înaltpreasfințitul Părinte Teofan prezent la hramul Mănăstirii Șoldana

 

De sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, 21 mai 2018, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a săvârșit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Șoldana din județul Botoșani. Așezământul monahal a îmbrăcat astăzi veșminte de sărbătoare, biserica mănăstirii purtând acest hram.

Zeci de credincioși din zonele învecinate au participat la Sfânta Liturghie oficiată în aghiazmatarul mănăstirii, aceștia întâmpinându-l cu flori pe ierarhul lor. Din soborul slujitor au mai făcut parte părintele arhimandrit Nichifor Horia, exarh administrativ al Arhiepiscopiei Iașilor, părintele arhimandrit Teodosie Pleșca, starețul Mănăstirii Zosin dar și părintele protosinghel Nectarie Voroneanu, starețul Mănăstirii Șoldana. Răspunsurile liturgice au fost oferite de un grup de studenți teologi de la Iași.

„Sfântul Constantin a luat decizii importante în Imperiul Roman ca Biserica să fie liberă”

După citirea pericopei evanghelice, IPS Teofan a ținut un cuvânt de învățătură: „Domnul Hristos în Sfânta Evanghelie ne-a vorbit despre turma poporului lui Dumnezeu care își urmează Păstorul, pe Hristos Domnul, și pe cei care dintre dregători sau preoții poporului, merg după Păstorul cel Mare al oilor, Mântuitorul Hristos, credincioșii mergând împreună cu ei pe același drum. Iar toate acestea pentru a ne arăta Crucea de lumină din viața Sfântului împărat Constantin cel Mare, mare împărat devenit păstor, om deschizător de drumuri, în urma căruia credincioșii, arhierei și popor, în timpul vieții sale dar mai ales după moartea sa, au mers pe aceeași cale pe care a creionat-o Sfântul Constantin cel Mare și Sfânta sa maică Elena. Spunem despre Sfântul Constantin că a fost mare, împărat mare, conducător de oaste, mare pentru că a zidit cetatea Constantinopolului, devenită capitală de imperiul, mare pentru că a dat libertate creștinilor, creștini care înainte de venirea sa la domnie au fost persecutați, torturați, închiși și omorâți. Sfântul Constantin influențat de Sfânta sa mamă, Elena, care cunoscuse învățătura creștină de tânără, a luat decizii importante în Imperiul Roman, întreaga lume cunoscută în acea vreme, ca Biserica să fie liberă, să se construiască mănăstiri și biserici, oamenii să nu se mai teamă să-l recunoască pe Domnul Hristos ca Dumnezeu adevărat”.

La finalul Sfintei Liturghii, părintele stareț Nectarie a adresat chiriarhului și credincioșilor un cuvânt de mulțumire pentru faptul că au participat și s-au rugat împreună la sfintele slujbe cu ocazia hramului mănăstirii. După ce credincioșii au primit binecuvântarea Mitropolitului Moldovei și Bucovinei, aceștia au participat la o agapă frățească, primind totodată pachete cu hrană.

Scurt istoric

Purtând hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, biserica Mănăstirii Șoldana a fost ridicată în anul 1828 (după alte surse, 1850), pe temelia unei mai vechi bisericuțe ce slujea drept capelă la curtea boierească Floroaia. După al Doilea Război Mondial, sfântul lăcaș, care suferise mari stricăciuni, este reparat și din nou sfințit, la 26 octombrie 1948, e către vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, pe atunci exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor. În anul 1961, schitul este închis din ordinul regimului comunist, iar puținii viețuitori, alungați. În anul 1992, la inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, Schitul Șoldana se redeschide cu o mică obște de monahi trimiși de la Mănăstirea Cozancea, județul Botoșani. Între anii 2005-2014 a fost renovată și consolidată Biserica așezământului monahal.

De la același autor

Ultimele din categorie