Când intră Hristos în inimă, patimile se mistuie. Nu mai poţi nici să înjuri, nici să urăşti, nici să te răzbuni, nici, nici…

Unde să-și mai găsească loc urile, antipatiile, osândirile, egoismele, frământările, întristările? Stăpâneşte Hristos în inima ta şi te umple de dorul fierbinte după lumina cea neînserată.

Acest dor te face să simţi că moartea este numai puntea pe care o vei trece cândva pentru a continua viaţa cu Hristos.

(Ne vorbeşte Părintele Porfirie, Editura Bunavestire, p. 169)