IPS Arhiepiscop Pimen: „Fără credință nu este cu putință a bineplăcea lui Dumnezeu”
În Duminica Tomei, 15 aprilie 2018, la Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Ioan ce Nou de la Suceava”, Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a săvârșit Sfânta Liturghie alături de un sobor de preoți și diaconi.
Credincioșii din municipiul Suceava și din împrejurimi au participat la Sfânta Liturghie arhierească oficiată în biserica-monument istoric a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”. După citirea Sfintei Evanghelii, ierarhul a rostit un cuvânt de învățătură referitor la trăirea credinței: „Fără credință nu este cu putință a bineplăcea lui Dumnezeu și toți avem această putere care face parte din chipul lui Dumnezeu, și putem să înțelegem cele ale credinței, ale sufletului, faptele, existența și prezența tainică a lui Dumnezeu. Atunci când ne însemnăm cu semnul Sfintei Cruci sau când oferim un ajutor celui sărac, suntem mai mulțumiți sufletește, mai bucuroși, și înțelegem rostul vieții pământești, căutând viața cerească, viața veșnică. Așa au trăit strămoșii noștri, cu această credință neclintită, iar credința în viața de dincolo de moarte a fost prezentă la toate popoarele, iar aceștia aveau credința că viața nu se sfârșește la marginea mormântului”.
„Nu zicem «acesta este un sfânt», ci «acesta se străduiește să-și sfințească viața»”
Totodată, ierarhul le-a vorbit credincioșilor prezenți despre cum ne putem zidi sufletește: „Ne zidim sufletește unii pe alții prin însăși viața noastră, viață de strădanie, de nevoințe duhovnicești. Nu zicem «acesta este un sfânt», ci «acesta se străduiește să-și sfințească viața». Așa trebuie să ne zidim sufletește, prin această strădanie permanentă de bineplăcea lui Dumnezeu, prin a înlătura gândurile cele rele, faptele cele rele, cuvintele nesocotite, de a nu ne răzbuna, de a ierta și a cerceta Sfânta Biserică, a respecta posturile și celelalte rânduieli bisericești. Toate sunt spre folosul nostru duhovnicesc”.
După ce s-au împărtășit cu Sfintele Taine, credincioșii au fost binecuvântați de Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.
Scurt istoric
Construită în perioada anilor 1514-1522, de către fiul lui Ştefan cel Mare si Sfânt, Bogdan al III-lea, şi terminată de nepotul acestuia, Ştefăniţă Vodă, Mănăstirea ”Sfântul Ioan cel Nou” are două hramuri: Sfântul Mucenic Gheorghe, sărbătorit la 23 aprilie şi Sfântul Mucenic Ioan cel Nou, prăznuit la 24 iunie. Corpul de clădire al mănăstirii s-a înălţat, conform tradiției, pe locul unde a existat cândva o mică biserică de lemn. A fost pictată atât in interior cât şi in exterior, în perioada 1532-1534, sub domnia lui Petru Rareş. În biserica mănăstirii se află moaştele Sfântului Ioan cel Nou.
