Având în vedere că Episcopul Irineu Crăciunaș, în activitatea sa de vicar administrativ și apoi de Episcop-vicar, a fost delegat în numeroase rânduri de către Mitropolitul Iustin Moisescu să slujească la Mănăstirea Putna și să se ocupe de diferite probleme ale mănăstirii, dar și de folosul pe care scrierile sale teologice le-au adus obștii monahale, mănăstirea a organizat acest simpozion, cu sprijinul financiar al Secretariatului de Stat pentru Culte, invitații care au susținut comunicări fiind cadre didactice universitare.

Lucrările au început la ora 9.00, cu un cuvânt de întâmpinare din partea părintelui arhim. Melchisedec Velnic, stareț al Mănăstirii Putna și exarh, în care acesta a arătat cum a devenit Episcopul Irineu Crăciunaș „Un părinte duhovnicesc al obștii Mănăstirii Putna în anii ’90”, prin intermediul scrierilor sale. În continuare, a fost citit un mesaj trimis de către Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, care a fost coleg de studii cu Preasfințitul Irineu la București.

Părintele arhim. Dosoftei Dijmărescu, viețuitor al Mănăstirii Putna și exarh cultural, a prezentat cele patru volume In memoriam Episcopul Irineu Crăciunaș – 50 de ani de la trecerea la cele veșnice, apărute la Editura Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și care au fost realizate, din încredințarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, de către Sectorul Exarhat, condus de către părintele arhim. Melchisedec Velnic.

În continuare, părintele prof. univ. dr. Ion Vicovan, decanul Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași, a prezentat o comunicare în care a descris cadrul istoric, social, cultural și teologic în care Episcopul Irineu Crăciunaș a activat. Comunicarea intitulată Episcopul Irineu Crăciunaș. Considerații asupra contextului în care a activat și asupra lucrării sale cu caracter istoric a cuprins și o analiză a lucrărilor cu caracter istoric, caracterizate ca fiind „bine întocmite, cu stil frumos, cu bibliografie și introduceri consistente”. Prin opera și activitatea în cadrul Mitropoliei de la Iași a fost apreciat atât în țară, cât și în străinătate.

Prima sesiune de comunicări, moderată de prof. univ. dr. Ion Vicovan, a debutat cu comunicarea preotului prof. univ. dr. Daniel Niță-Danielescu, Chipuri și icoane ale unor arhierei din trecut în scrierile episcopului Irineu Crăciunaș. După o introducere referitoare la activitatea „bunului și blândului Irineu”, cum a fost numit episcopul de Mitropolitul de atunci, Iustin Moisescu, profesorul a vorbit despre două chipuri de arhierei din scrierile Episcopului Irineu: Sfântul Pahomie de la Gledin, Episcopul Romanului, și Veniamin Costachi, Mitropolit al Moldovei, „părinți duhovnicești cu mulți fii vrednici”.

Comunicarea preotului dr. Bogdan Racu, Preocupările de istorie bisericească ale Episcopului Irineu Crăciunaș, s-a referit la „întâlnirea” cu înaltul ierarh prin intermediul scrierilor sale și prin participarea la evenimentele comemorative dedicate acestuia desfășurate în acest an. El a făcut o analiză a operei istorice a Episcopului Irineu, pe care o împarte în mai multe categorii: studii de istorie a artei, studii dedicate unor ierarhi și personalități bisericești, dar și unor așezăminte monahale, și studii referitoare la relațiile Bisericii Ortodoxe Române cu celelalte biserici surori. Totodată, s-a referit la câțiva dintre cercetătorii cu care Episcopul Irineu a avut fructuoase discuții științifice dedicate iconografiei: Maria Ana Musicescu, Paul Mihail, Sorin Ulea, Antonie Plămădeală. Părintele Bogdan Racu și-a încheiat comunicarea cu aprecieri referitoare la episcop, desprinse din cuvintele rostite la înmormântarea sa.

În continuare, prof. univ. dr. Constantin Coman a prezentat lucrarea Schițe (Propuneri) pentru un profil teologic al Episcopului Irineu Crăciunaș, bazată pe analiza studiilor de Teologie morală din al doilea volum cu operele „acestui episcop uitat”. Părintele Constantin Coman a schițat profilul teologic al Episcopului Irineu folosind mai mulți indicatori pentru evaluarea personalității acestuia: studiile academice și evoluția carierei teologice; sursele documentare ale discursului teologic, făcând o cercetare statistică a citărilor din Sfintele Scripturi, apreciind că Episcopul a citat aproape toate cărțile Noului Testament și foarte puțin din Vechiul Testament, dar că a folosit și alte scrieri teologice, cum ar fi Filocalia; metoda teologică folosită, menționând că a folosit atât elemente din teologia de tip apusean, scolastică, dar și din cea răsăriteană, centrată pe problema persoanei și a sfințeniei; și, ultimul indicator, tematica teologică dominantă, care cuprinde două teme: pocăința și iubirea.

A urmat comunicarea preotului dr. Daniel Isai, Conceptul de relație interumană în gândirea Episcopului Irineu – o posibilă lectură din perspectiva părintelui Dumitru Stăniloae și a filosofului Jean Luc Marion, care, având ca punct de plecare studiul „Relația dintre oameni și formele lor de manifestare în viața morală”, a analizat legătura dintre scrierile Episcopului Irineu și cele ale filosofului Jean Luc Marion și ale părintelui Dumitru Stăniloae. Conceptul central al acestei analize este intenționalitatea pe care o surprinde în trei categorii de relații: om pentru om, om lângă om și om contra om, ultimele două fiind marcate de egocentrism.

Lector dr. Alexandru Prelipcean, în comunicarea Pocăința în opera teologică a Episcopului Irineu Crăciunaș, s-a referit la cinci studii ale Episcopului care au ca temă Taina pocăinței și insistă pe rolul pocăinței în viața credincioșilor și a Bisericii.

Ultima prezentare a acestei sesiuni a fost cea a preotului prof. univ. dr. Vasile Nechita, Confirmări internaționale ale studiilor de iconografie ale Episcopului Irineu Crăciunaș, care se referă la eforturile Episcopului de reactivare a vieții mănăstirești prin lucrările de restaurare a mănăstirilor (Humor, Moldovița și Arbore) și contactele pe care le-a avut cu cei care s-au ocupat de aceste restaurări: Sorin Ulea, Paul Philippot și Paolo și Laura Mora. Studiile sale iconografice au primit confirmarea din partea unor cercetători recunoscuți în domeniu, atât pe plan național, precum I.D. Ștefănescu și Vasile Drăguț, cât și internațional: Paolo, Laura Mora și Paul Philippot.

Sesiunea s-a încheiat cu câteva evocări emoționante: o evocare personală a părintelui Teodor Giosanu din Câmpulung, care a fost prezent la înmormântarea Episcopului, și evocările părinților Ionuț Ionescu și Ilie Macar din Sadova, rude prin alianță cu Preasfințitul Irineu.

A doua sesiune de comunicări, moderată de prof. univ. dr. Constantin Coman, a debutat cu comunicarea părintelui diacon lector univ. dr. Alexandru Mihăilă, Episcopul Irineu Crăciunaș. Contribuții la exegeza biblică, centrată pe modul în care Episcopul s-a raportat în scrierile sale la Sfânta Scriptură, apreciind că acesta are profilul unui cercetător fidel metodei religioase. În acest sens, comentează câteva predici prezente în volumele apărute la Editura Crimca. Concluzia părintelui Alexandru Mihăilă este că, în scrierile sale, Episcopul Irineu a îmbinat armonios zona liturgică cu patristica biblică.

Conf. univ. dr. Ciprian Iulian Toroczkai, în Porunca păcii și roadele ei, în viziunea episcopului Irineu Crăciunaș, se referă la tema păcii prezentă în scrierile episcopului, pentru care pacea nu este o poruncă, ci este un imperativ și are izvor hristologic.

A urmat comunicarea preotului prof. univ. dr. Ștefan Iloaie, Împlinirea ființei umane prin asumarea responsabilității morale, în gândirea episcopului Irineu Crăciunaș, care analizează responsabilitatea morală în opera Episcopului Irineu, referindu-se la valorile acesteia, la felurile și temeiurile ei, la implicațiile și specificul responsabilității morale, la caracteristici, la provocările etice și perspectivele necesare.

Ultima comunicare a fost cea a preotului prof. univ. dr. Gheorghe Popa, Conștiința teologică a Preasfințitului Irineu Crăciunaș: un model inspirator pentru formarea tinerilor teologi de azi, referitoare la tema conștiinței teologice, laboratorul vieții interioare, abordată din perspectiva integrării teologiei scolastice în teologia vieții actuale. De asemenea, sfinția sa a făcut și un frumos portret interior al Episcopului Irineu, subliniind faptul că bunătatea și blândețea care i s-au recunoscut au avut ca izvor înălțimea vieții duhovnicești a acestuia.

La finalul simpozionului, părintele stareț Melchisedec Velnic a dat citire unei scrisori a Înaltpreasfințitului Părinte Calinic Argatu, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, în care acesta povestește întâlnirea cu Episcopul Irineu Crăciunaș, socotit la vremea lui și în prezent „un adevărat călugăr”. În încheiere, părintele stareț a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, și Secretariatului de Stat pentru Culte, cu sprijinul și cu implicarea cărora a fost posibilă nu doar tipărirea volumelor omagiale cu opera Preasfințitului Irineu Crăciunaș, dar și realizarea acestui simpozion. Comunicările prezentate vor fi publicate într-un nou volum dedicat Episcopului Irineu.

(Arhimandritul Dosoftei Dijmărescu)