La împlinirea a 100 de ani, părintele Octavian Stoica a primit „Crucea Moldavă“

Arhiepiscopia Iaşilor

La împlinirea a 100 de ani, părintele Octavian Stoica a primit „Crucea Moldavă“

Credincioşii şi preoţii slujitori ai parohiei „Sfântul Dumitru“ Misai din Iaşi au avut parte de momente cu totul deosebite în seara zilei de duminică, 25 noiembrie 2012, când, la finalul slujbei Vecerniei, Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, i-a oferit părintelui Octavian Stoica, la împlinirea vârstei de 100 de ani, distincţia clericală „Crucea Moldavă".Cu lacrimi în ochi, venerabilul părinte a primit flori şi urări de sănătate din partea tuturor celor prezenţi.

Duminica trecută, începând cu ora 17:00, IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a oficiat slujba Vecerniei la Biserica „Sfântul Dumitru“ Misai din Iaşi, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. Din soborul slujitor a făcut parte, alături de pr. paroh Ioan Cristinel Teşu, de pr. protopop Vilie Doroşincă şi de alţi slujitori, şi părintele Octavian Stoica, care a împlinit luna aceasta venerabila vârstă de 100 de ani. La finalul slujbei de seară, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a acordat părintelui, la împlinirea unui secol de viaţă, distincţia clericală „Crucea Moldavă", în semn de preţuire şi recunoştinţă a întregii sale activităţi pastoral-misionare.

Despre viaţa părintelui a vorbit pr.  prof. dr. Ioan C. Teşu, parohul Bisericii „Sfântul Dumitru“ Misai din Iaşi: „Născut în satul Şendreni din zona Galaţiului, părintele Octavian Stoica a urmat cursurile Seminarului Teologic din Ismail, după care a fost admis la cursurile Facultăţii de Teologie din Cernăuţi. În anul 1935, a fost hirotonit diacon, slujind timp de doi ani la Mănăstirea Adam din ţinutul Galaţiului, apoi ca preot în parohia Sălceni, pe care avea să o păstorească aproape o jumătate de veac. Din 1942 până la 9 mai 1945 a fost preot militar pe frontul de Răsărit, ajungând până în Crimeea. Odată cu instaurarea regimului comunist în România, a fost arestat şi închis în arestul Securităţii din Bârlad şi Bucureşti, după care a fost trimis la muncă forţată, la Canal, în două rânduri: la Capul Midia şi la PeripravaDin iadul închisorilor comuniste, în care a stat aproape 20 de ani, cel mai mult l-a marcat nu suferinţa proprie, ci incredibila răutate de care erau capabili torţionarii“.  La finalul cuvântului său, părintele profesor a subliniat faptul că " multora dintre cei care au scăpat din chinurile regimului comunist, din închisori şi din lagăre, din taberele de muncă forţată şi deportare, Dumnezeu, în bunătatea Sa, le-a dăruit apoi zile îndelungate şi binecuvântate, compensând ceasurile, zilele, lunile, anii de închisoare şi de chin. Părintele Octavian este unul dintre aceşti oameni cărora Dumnezeu le-a dăruit o viaţă îndelungată şi frumoasă, acoperind astfel toate suferinţele îndurate."

De asemenea, pr. Vilie Doroşincă a subliniat frumuseţea momentului: „În această seară, este o un fapt deosebit pentru noi toţi ca să fim părtaşi la un astfel de eveniment binecuvântat de Dumnezeu, acela de a sărbători activitatea şi jertfa slujitorului Domnului, părintele Octavian. Faptul că şi acum, la cei 100 de ani pe care îi are, părintele vine cu toată dragostea la slujbele Bisericii ne arată cât de mult a ţinut la preoţie şi cât de mult avem de învaţat noi, cei de astăzi, de la un asemenea om“.

"Prin credinţă, şi-a transformat necazurile în nestemate aşezate pe coroana vieţii"

La final, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a rostit un scurt cuvânt, în care l-a felicitat pe părintele Stoica la împlinirea frumoasei vârste: „Privindu-l pe părintele Octavian în sfântul altar, având trupul firav, dar o minte limpede, dovadă fiind stăpânirea de sine cu care a rostit ecfonisele, nu pot decât să-i mulţumesc lui Dumnezeu pentru darul că-l avem printre noi, deoarece, în zilele în care trăim, avem o nevoie imensă de bătrânii noştri sfinţi. Dinamismul şi iarmarocul activităţilor zilnice ne cuprind şi ne vrăjesc ca un cânt de sirenă şi ne dezrădăcinează de seva care ar trebui să curgă prin venele noastre. Dar aşa cum pleci dintr-un oraş zgomotos şi plin de praf într-un colţ de pădure cu apă limpede, tot aşa este şi întâlnirea cu un om în vârstă, cu un om al lui Dumnezeu, cu un om care a fost binecuvântat de cer şi de pământ să răzbată vitregiile vremii. Tot aşa astăzi, la întâlnirea cu părintele Octavian Stoica, am simţit un aer proaspăt, am simţit firescul şi dimensiunea lăuntrică a unui om care, prin credinţă, şi-a transformat necazurile în nestemate aşezate pe coroana vieţii“.

Seara s-a încheiat cu cântarea tradiţionalului "La Mulţi Ani!" şi cu oferirea, din partea slujitorilor Bisericii "Sfântul Dumitru Misai", a unui rând de veşminte părintelui sărbătorit, nu înainte ca pr.  prof. dr. Ioan C. Teşu  să transmită sfatul părintelui Octavian Stoica pentru noi toţi: "fiecare, preot sau simplu creştin, să descopere şi să-şi cultive credinţa şi vocaţia autentică, spre slava lui Dumnezeu, spre întărirea comuniunii de credinţă dintre oameni şi spre împlinirea virtuţilor înalte ale sufletului omenesc".