La Patriarhie au fost pomeniţi românii bucovineni ucişi la Fântâna Albă

Arhiepiscopia Bucureştilor

La Patriarhie au fost pomeniţi românii bucovineni ucişi la Fântâna Albă

La Catedrala Patriarhală au fost pomenite joi victimele masacrului de la Fântâna Albă, de acum 80 de ani. Slujba a fost oficiată de Protos. Corneliu Andraşco, după Sfânta Liturghie.

„Dumnezeul duhurilor şi a tot trupul, Care ai călcat moartea şi pe diavolul l‑ai surpat şi ai dăruit viaţă lumii Tale; Însuţi, Doamne, odihneşte şi sufletele adormiţilor robilor Tăi, români bucovineni ucişi în anul 1941 la Fântâna Albă, cu tot neamul lor cel adormit…”, i-a pomenit părintele Corneliu la Slujba Parastasului.

Masacrul de la Fântâna Albă a avut loc la 1 aprilie 1941, în Bucovina de Nord. Între 2.000 şi 4.000 de români au fost ucişi de trupele sovietice când încercau să treacă graniţa din URSS în România.

Unul dintre puţinii supravieţuitori, Gheorghe Mihailiuc (1925 – 2005), a descris cele întâmplate în 1941 drept un „măcel şi un genocid”.

„Câteva mii de români, chemaţi de dorul libertăţii, au pornit paşii spre Fântâna Albă, la frontieră. Dar pentru mulţi acest drum a fost fără întoarcere (…) În ochii mei, un flăcău voinic, cu tricolorul în mână, s-a prăbuşit într-o baltă de sânge. Aud şi acum strigătele lui cu groaza morţii pe buze: «Fugiţi, oameni buni, eu rămân aici să mor pentru libertate!»”.

În anul 2018, la Putna a fost sfinţit un monument în cinstea martirilor de la Fântâna Albă.

Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă” cuprinde o poartă monumentală, o troiță de piatră, spații pentru depunerea de flori și aprinderea de lumânări, inscripții cu numele satelor de unde au pornit spre România cei uciși atunci și o cișmea.

Mănăstirea Putna a pus la dispoziție gratuit versiunea electronică integrală a volumelor din colecția Destin bucovinean, dedicate suferinței românilor sub ocupație sovietică: „Fântâna Albă – Golgota Neamului” și „Drama românilor din Regiunea Cernăuți: masacre, deportări, foamete în 1940–1941, 1944–1947”.

Volumele sunt coordonate de Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române. Primul cuprinde mărturii ale unor participanți care au supraviețuit masacrului.

Ziua de 1 aprilie a devenit prin lege, adoptată în 2011, Ziua națională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și din alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabiei.

Citește despre: