La Strumica a avut loc prima ediție a Festivalului Internațional de Muzică Bizantină „Andon Shahpaski”
Patru coruri din Macedonia, Grecia, România și Serbia au prezentat bogăția tradiției muzicale ortodoxe la prima ediție a Festivalului Internațional de Muzică Bizantină „Andon Shahpaski”, desfășurată la 5 noiembrie 2026, la Strumica. Festivalul a fost deschis solemn de Arhiepiscopul Ohridei și al Macedoniei, Înaltpreasfințitul Părinte Ștefan, iar printre cei prezenți s-au numărat mitropoliți, episcopi, clerici, monahi, bizantinologi, muzicologi, reprezentanți ai instituțiilor culturale și publice, precum și numeroși iubitori ai muzicii duhovnicești.
În sala mare a Hotelului „Țar Samuil” din Bansko, Strumica, a avut loc, la 5 noiembrie 2026, prima ediție a Festivalului Internațional de Muzică Bizantină „Andon Shahpaski”, organizată de Instituția Națională Centrul de Cultură „Anton Panov” – Strumica și Eparhia Ortodoxă de Strumica, în colaborare cu Fundația „Eleusa”.
La prima ediție a festivalului au participat patru ansambluri corale: Corul Mitropolitan „Thessalonikeis Hymnodoi” din Salonic, Grecia, Corul „Sfântul Ioan Damaschin” din Novi Sad, Serbia, Corul Academic „Byzantion” din Iași, România, și corul macedonean „Harmosini” din Skopje.
Evenimentul s-a desfășurat într-o atmosferă solemnă, în prezența unor înalți demnitari bisericești, mitropoliți și episcopi, clerici și monahi, precum și a reprezentanților mediului științific și cultural, între care bizantinologi, muzicologi și cercetători ai patrimoniului muzical bisericesc.
Arhiepiscopul Ștefan: Muzica bizantină este rugăciune exprimată prin cântare
Festivalul a fost deschis solemn de Preafericitul Părinte Ștefan, Arhiepiscopul Ohridei, Skopjei și Macedoniei de Nord și al Justinianei Prima, care, în cuvântul său de salut, a evidențiat semnificația duhovnicească și teologică a muzicii bizantine, subliniind că esența acesteia nu poate fi redusă doar la valoarea sa muzicală și artistică.
„Muzica bizantină nu reprezintă doar o formă artistică, ci, înainte de toate, un mod de rugăciune, de exprimare teologică și de dialog între om și Dumnezeu. Ea nu este doar o artă care încântă auzul, ci este rugăciune exprimată prin cântare și mărturisire a credinței prin cuvântul sfânt”, a subliniat Arhiepiscopul Ștefan.
În discursul său, acesta a arătat că adevărata valoare a muzicii bizantine nu se măsoară exclusiv prin frumusețea melodiei sau prin măiestria interpretului, ci și prin experiența duhovnicească pe care o creează atât pentru cel care cântă, cât și pentru cel care ascultă.
Arhiepiscopul a subliniat în mod deosebit importanța participării comune a corurilor din cele patru țări, apreciind-o drept o mărturie a sobornicității și a unității Bisericii Ortodoxe.
Potrivit cuvintelor sale, deși corurile provin din medii diferite, cântă în limbi diferite și au propriile particularități de interpretare, toate sunt unite prin credința ortodoxă comună și prin dragostea față de aceeași Sfântă Tradiție.
Referindu-se la opera lui Andon Shahpaski, Arhiepiscopul a amintit că păstrarea patrimoniului duhovnicesc nu presupune doar respectarea trecutului, ci și dedicarea activă pentru transmiterea acestuia generațiilor viitoare.
„Frumusețea muzicii bizantine nu este un scop în sine, ci este o chemare ca frumusețea credinței ortodoxe să devină frumusețea vieții noastre”, a transmis Arhiepiscopul Ștefan, subliniind necesitatea păstrării tradiției muzicale bisericești prin educație, dedicare duhovnicească și practicarea nemijlocită a muzicii bizantine.
Andon Shahpaski – patrimoniul duhovnicesc și muzical al regiunii Maleševo
O dimensiune istorică și culturală aparte a festivalului este conferită de faptul că acesta poartă numele lui Andon Shahpaski, psalt macedonean, învățător și păstrător al tradiției muzicale bisericești slavo-bizantine.
În discursul său de prezentare, prof. univ. dr. Ana Vitanova-Ringačeva, care a moderat programul festivalului, s-a referit la semnificația vieții și operei acestuia, precum și la necesitatea păstrării patrimoniului muzical duhovnicesc.
„Muzica bizantină nu este doar o formă muzicală și nici doar o mărturie a unei îndelungate continuități istorice și culturale. Ea este o experiență de rugăciune, o tradiție duhovnicească și o moștenire vie, în care se împletesc credința, frumusețea și nevoia omului de a intra în contact cu ceea ce este sublim”, a subliniat Vitanova-Ringačeva.
Andon Shahpaski a slujit ca psalt la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Smojmirovo, în regiunea Maleševo. Pe lângă slujirea sa bisericească, a lucrat ca croitor și învățător al satului, iar în localitatea natală a înființat și a condus o școală de psalți și un cor bisericesc.
Activitatea sa educativă și muzicală a lăsat o amprentă profundă asupra culturii duhovnicești locale. După moartea sa, în anul 1928, școala și corul și-au continuat activitatea sub conducerea fiului său, Aralampie, iar ucenicii lui Shahpaski au cultivat muzica bizantină slavo-bizantină aproape până la sfârșitul secolului al XX-lea.
De o importanță deosebită pentru istoria muzicii macedonene este colecția manuscrisă de cântări bisericești în limba slavonă bisericească, notate în notație hrisantică, care datează din perioada 1882–1884.
Manuscrisul a fost păstrat de familia Shahpaski, care, în anul 2003, l-a pus la dispoziția muzicologului Jane Kodžabašija. Cercetările și studiile sale asupra acestui patrimoniu manuscris au contribuit la publicarea unor importante ediții muzicale: „Scurt Anastasimatar”, „Culegere liturgică” și „Psaltica”. În anul 2016, „Scurt Anastasimatar” a beneficiat și de o transcriere în notație muzicală europeană, realizată de Mirjana Pavlovska-Šulajkovska.
În cinstea lui Andon Shahpaski, începând din anul 2014, la Smojmirovo și Berovo s-a desfășurat și o școală de vară de muzică bizantină, care i-a purtat numele.
Această moștenire reprezintă o bază importantă pentru concepția festivalului, prin care sunt reunite memoria istorică, cercetarea muzicologică și practica vie a muzicii bizantine.
Patru coruri din patru țări, pe aceeași scenă a festivalului
Programul concertistic internațional a oferit posibilitatea prezentării diferitelor tradiții interpretative ale muzicii duhovnicești ortodoxe.
Programul festivalului a început cu evoluția Corului Mitropolitan „Thessalonikeis Hymnodoi” din Salonic, Grecia, înființat în anul 2007 și condus de Ioannis A. Liakos, protopsalt distins și cunoscător al tradiției muzicale bizantine. Corul este dedicat cultivării muzicii bizantine autentice și a susținut numeroase concerte internaționale.
A urmat evoluția Corului „Sfântul Ioan Damaschin” din Novi Sad, Serbia, înființat în anul 2011 și condus de diaconul Vladimir Antić. Ansamblul cultivă tradiția muzicală bisericească răsăriteană și contribuie la păstrarea și promovarea acesteia în viața duhovnicească și culturală contemporană.
Apoi a evoluat Corul Academic „Byzantion” din Iași, România, sub conducerea lectorului universitar dr. Adrian Sîrbu. Ansamblul este recunoscut pentru contribuția sa la studierea și interpretarea muzicii bizantine, precum și pentru numeroasele apariții internaționale prin care reprezintă tradiția psaltică românească.
Programul concertistic a fost încheiat de corul macedonean „Harmosini” din Skopje, condus de lectorul universitar Risto Solunchev, fiind astfel pusă în valoare și prezența vie a muzicii bizantine în cultura duhovnicească și muzicală macedoneană.
„Patru coruri, patru expresii muzicale, patru medii diferite, dar o singură tradiție duhovnicească comună”, a subliniat Ana Vitanova-Ringačeva, arătând că muzica duhovnicească reprezintă un limbaj universal care depășește diferențele naționale, geografice și lingvistice.
Prin evoluțiile ansamblurilor, festivalul a prezentat diferite expresii muzicale, unite prin tradiția comună a muzicii bizantine liturgice ortodoxe.
Plachete de recunoștință pentru participanți și familia lui Andon Shahpaski
În partea finală a serii, au fost acordate plachete de recunoștință dirijorilor celor patru coruri, în semn de apreciere pentru participarea și contribuția lor la realizarea primei ediții a festivalului.
Distincțiile au fost înmânate de Preasfințitul Părinte Iacov, Episcop-vicar de Stobi.
Mulțumiri deosebite au fost adresate și familiei lui Andon Shahpaski, care, prin păstrarea manuscriselor și a patrimoniului său duhovnicesc, a făcut posibil ca opera acestuia să continue să trăiască în memoria culturală macedoneană.
Astfel, festivalul a dobândit și o dimensiune simbolică, devenind o punte de legătură între trecut și prezent, de la patrimoniul manuscris al psalților macedoneni până la interpretările contemporane ale muzicii bizantine.
O nouă tradiție culturală internațională la Strumica
Prin organizarea primei ediții a Festivalului Internațional de Muzică Bizantină „Andon Shahpaski”, Strumica găzduiește o nouă manifestare culturală, cu potențial de dezvoltare la nivel regional și internațional.
Festivalul creează un spațiu de întâlnire și colaborare între muzicieni bisericești, muzicologi, bizantinologi, cercetători și iubitori ai muzicii duhovnicești ortodoxe, oferind posibilitatea dezvoltării ulterioare a unor activități educaționale, de cercetare și concertistice.
În același timp, faptul că festivalul poartă numele lui Andon Shahpaski evidențiază necesitatea unei cercetări și promovări mai sistematice a patrimoniului muzical bisericesc macedonean și a integrării acestuia în contextul mai larg al tradiției muzicale bizantine și ortodoxe.
Prima ediție a festivalului a transmis un mesaj despre unitatea culturală și duhovnicească ce poate fi construită prin muzică, dar și despre responsabilitatea față de patrimoniul care trebuie transmis generațiilor viitoare.
Așa cum a subliniat Ana Vitanova-Ringačeva în discursul de încheiere, patrimoniul duhovnicesc nu aparține doar celor care l-au moștenit, ci și tuturor celor care îl păstrează și îl duc mai departe cu dragoste.
Cu acest mesaj, festivalul „Andon Shahpaski” și-a încheiat prima ediție, punând bazele unei noi tradiții a întâlnirilor muzicale internaționale la Strumica, dedicate păstrării și promovării muzicii bizantine ca patrimoniu duhovnicesc și cultural viu.
