Leul şi euro vor circula în paralel 11 luni

Social

Leul şi euro vor circula în paralel 11 luni

    • Leul şi euro vor circula în paralel 11 luni
      Leul şi euro vor circula în paralel 11 luni

      Leul şi euro vor circula în paralel 11 luni

Preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, Ion Ghizdeanu, a declarat că scăderea inflaţiei, stabilitatea monedei naţionale şi creşterea economică sunt condiţii pe care România le poate îndeplini în următorii ani.

România va îndeplini criteriile de adoptare a monedei euro, iar din 2012 va intra pe un ciclu de creştere economică de 4% pe an în următorii 6-7 ani, a declarat preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, Ion Ghizdeanu. "Inflaţia se aşteaptă să fie în marja de 3% în 2013 şi să se apropie de 2% în 2014, deci vom avea criteriul îndeplinit. Referitor la curs, aşteptăm un curs 4,1 lei/euro pentru 2014-2015. Legat de creşterea economică, din toate evaluările pe care le avem, de la anul mergem pe un ciclu de 6-7 ani de peste 4% creştere economică", a spus Ghizdeanu.

Executivul a anunţat, vineri, că România a păstrat calendarul de aderare la euro pentru 1 ianuarie 2015. Potrivit informaţiilor prezentate de oficialii guvernamentali, leul şi moneda europeană vor circula în paralel timp de 11 luni, iar din 1 decembrie 2015 euro va fi singura monedă în circulaţie. În şedinţa de la finele săptămânii trecute s-a stabilit şi înfiinţarea unui Comitet interministerial pentru trecerea la euro, preşedinţia acestuia urmând să fie asigurată de prim-ministru, iar vicepreşedinte este guvernatorul BNR. Comitetul interministerial va monitoriza îndeplinirea obligaţiilor, astfel ca România să fie pregătită în 2015 pentru aderarea la zona euro. Pentru ca un stat membru să adopte moneda euro, trebuie să îndeplinească o serie de criterii de convergenţă, printre care: rata medie a inflaţiei, monitorizată pe o perioadă de un an înainte de efectuarea verificării, să nu depăşească cu mai mult de 1,5% rata inflaţiei din cele trei state membre UE cu cea mai mare stabilitate a preţurilor, raportul între deficitul public şi PIB nu trebuie să depăşească 3%, iar raportul între datoria publică şi PIB nu trebuie să depăşească 60%.