Liturghie arhierească la hramul Mănăstirii Sângeap-Basaraba

Arhiepiscopia Iaşilor

Liturghie arhierească la hramul Mănăstirii Sângeap-Basaraba

    • Liturghie arhierească la hramul Mănăstirii Sângeap-Basaraba
      Foto: Constantin Ciofu

      Foto: Constantin Ciofu

    • Liturghie arhierească la hramul Mănăstirii Sângeap-Basaraba
      Foto: Constantin Ciofu

      Foto: Constantin Ciofu

    • Liturghie arhierească la hramul Mănăstirii Sângeap-Basaraba
      Foto: Constantin Ciofu

      Foto: Constantin Ciofu

    • Liturghie arhierească la hramul Mănăstirii Sângeap-Basaraba
      Foto: Constantin Ciofu

      Foto: Constantin Ciofu

    • Liturghie arhierească la hramul Mănăstirii Sângeap-Basaraba
      Foto: Constantin Ciofu

      Foto: Constantin Ciofu

    • Liturghie arhierească la hramul Mănăstirii Sângeap-Basaraba
      Foto: Constantin Ciofu

      Foto: Constantin Ciofu

    • Liturghie arhierească la hramul Mănăstirii Sângeap-Basaraba
      Foto: Constantin Ciofu

      Foto: Constantin Ciofu

    • Liturghie arhierească la hramul Mănăstirii Sângeap-Basaraba
      Foto: Constantin Ciofu

      Foto: Constantin Ciofu

Biserica nouă a Mănăstirii Basaraba, comuna Scobinţi, judeţul Iaşi, şi-a serbat astăzi, 6 august 2022, hramul. Sfânta Liturghie a fost oficiată de către Preasfinţitul Părinte Nichifor Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.

Preasfinţitul Părinte Nichifor Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat astăzi, 6 august 2022, Sfânta Liturghie la Mănăstirea Sângeap-Basaraba din comuna Scobinţi, judeţul Iaşi. Slujba a fost oficiată cu prilejul celui de-al doilea hram al bisericii de zid a aşezării monahale - Schimbarea la Faţă, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Împreună cu Preasfinţia Sa au înălţat rugăciuni către ceruri sute de credincioşi veniţi din mai multe judeţe ale Moldovei. Oamenii s-au închinat în noul locaş de închinăciune al aşezării monahale, unde se realizează lucrările de pictură în tehnica frescă de către pictorul Alexandru Neculau. Înainte de începerea Sfintei Liturghii, oficiată în altarul de vară, Preasfinţitul Părinte Nichifor Botoşăneanul a citit o rugăciune de dezlegare. Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor a adresat după Citirea Sfintei Evanghelii un cuvânt de învăţătură în care a făcut referire la sărbătoarea Schimbării la Faţă: „Minunea Schimbării la Faţă a Domnului s-a descoperit apostolilor cu 40 de zile înainte de Patimile Mântuitorului. Aceasta deoarece Hristos a dorit să-i întărească pentru că, nu din slăbiciune sau din neputinţă Domnul avea să Se lase scuipat, batjocorit şi umilit. Hristos a luat asupra Lui stricăciunea morţii pentru a o vindeca. Astfel, omul ce crede în El are şansa să se facă moştenitor al cuvintelor Sale: <<Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel ce M-a trimis are viaţă veşnică şi la judecată nu va veni, ci s-a mutat de la moarte la viaţă>>. Acest praznic s-a fixat pe 6 august, cu 40 de zile înainte de Înălţarea Sfintei Cruci. Aceasta deoarece Înălţarea Sfintei Cruci este o oglindă a Vinerii Patimilor”. Câteva zeci de pelerini au primit Trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos la momentul împărtăşirii. Arhimandritul Gavriil Alexa, exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor şi stareţul Mănăstirii Sângeap-Basaraba, şi-a exprimat bucuria pentru că Preasfinţitul Părinte Nichifor Botoşăneanul a slujit cu prilejul hramului şi a menţionat că Praznicul Schimbării la Faţă este o „sărbătoare a unei stări”. Pelerinii au participat la final la o agapă frăţească, oferită de către obştea aşezării monahale.

Scurt istoric

Începuturile Mănăstirii Sângeap-Basaraba nu se cunosc cu exactitate. Tradiţia locală aminteşte de Petru I Muşat, care ar fi făcut o biserică din lemn, iar apoi de Alexandru cel Bun, de Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi de Petru Rareş, care ar fi înnoit şi întărit această mănăstire cu biserică şi cu ziduri de piatră. În anul 1997, s-a reînfiinţat că mănăstire de călugări, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. În anul 2003, cu sprijinul financiar al domnului Constantin Deleanu, directorul SC Cotnari SA, s-a ridicat un paraclis cu hramurile „Acoperământul Maicii Domnului” şi „Sfântul Mare Mucenic Mina”. În luna iunie 1998, s-a pus piatra de temelie a Bisericii cu hramurile „Izvorul Tămăduirii” şi „Schimbarea la Faţă”. Sfântul lăcaş din zid, în stil ştefanian, are lungimea şi înălţimea de 33 de metri.

Citește despre: