Sectorul învăţământ al Arhiepiscopiei Iaşilor a organizat anul acesta un interviu, în urma căruia cei care au dorit fie titularizarea pe disciplina religie, fie suplinirea unor ore de religie să obţină arhiereasca binecuvântare a Înalt Preasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. „Am rânduit acest lucru deoarece, mai înainte de toate, am dorit să cunoaştem mai bine pe aceia care, în condiţii de multe ori dificile, au ales să Îl vestească pe Dumnezeu din postura aceasta, de profesor de religie. În al doilea rând, am încercat să ne regăsim în aspiraţiile celor care fac acest lucru, a acestor veritabili cateheţi, care au aşteptări de la aşezământul ce oferă binecuvântarea, adică Biserica, şi care sunt aşteptaţi să împlinească anumite aşteptări din parte-ne. În al treilea rând, am dorit să cunoaştem nivelul de pregătire al acestor aspiranţi la rolul de profesor de religie şi, din păcate, chiar să facem o triere. Lucru pe care l-am şi împlinit, aici admiţând faptul că a trebuit ca, în unele cazuri, să ne despărţim de candidaţi nu în condiţii foarte bune, deoarece, în urma interviului, au obţinut un calificativ necorespunzător. Însă, chiar şi în această durere a respingerii celuilalt, am gândit că un asemenea lucru trebuie împlinit, mai degrabă acum decât mai târziu“, spune protos. Hrisostom Rădăşanu, consilier al Sectorului învăţământ şi activităţi cu tineretul al Arhiepiscopiei Iaşilor.

Religia nu este ocolită de lipsa de motivaţie pentru o carieră în învăţământ

În judeţul Botoşani, la examenul de titularizare din 13 iulie, dintre cei 16 candidaţi intraţi în concurs, 6 au avut note peste 7 (prin urmare s-au titularizat); 7 au luat note între 5 şi 7 (ceea ce înseamnă că pot preda ca suplinitori calificaţi un an şcolar), iar 3 au luat note sub 5, încât a fost necesar să se prezinte şi la examenul de suplinire. „La examenul din luna iulie, din cele 13 catedre de religie titularizabile în judeţul Botoşani, au fost ocupate doar 6, adică mai puţin de jumătate. O posibilă explicaţie este aceea că mare parte dintre catedre sunt în mediul rural, orele fiind «împrăştiate» în mai multe structuri ale şcolilor cu personalitate juridică, situaţie ce presupune deplasări zilnice, efort şi timp suplimentar. Pe de altă parte, e vorba şi de o pregătire lacunară sau superficială a unora dintre candidaţi, precum şi de o lipsă de motivaţie a absolvenţilor tineri de a face carieră în învăţământ, situaţie pe care o întâlnim indiferent de disciplina predată“, spune inspectorul şcolar de specialitate din cadrul Inspectoratului Şcolar General Botoşani, pr. prof. Chichioacă Petru-Georgel. O soluţie la aceste probleme o poate reprezenta predarea religiei de către preoţi, în satele şi comunele ale căror şcoli nu sunt „acoperite“ de profesori, preoţii conştientizând foarte bine, în opinia inspectorului de religie, rolul acestei discipline în formarea duhovnicescă a copiilor şi tinerilor ortodocşi.

Numărul copiilor care ajung pe băncile şcolii scade de la an la an

În judeţul Neamţ, la sesiunea din iulie au existat doar două posturi titularizabile, unul prin concurs şi unul acordat prin redistribuire, în condiţiile în care predarea orelor de religie este acoperită în totalitate de personal calificat. „În ansamblu, corpul profesoral din judeţul nostru este unul foarte bun, cu mulţi profesori de religie policalificaţi, care predau şi alte discipline. De altfel, Neamţul a fost desemnat judeţul cu cea mai bună activitate didactică în ceea ce priveşte ora de religie“, spune inspectorul de specialitate din acest judeţ, prof. dr. Mihai Giosanu. O problemă o reprezintă, însă, scăderea, de la an la an, a numărului de copii care ajung pe băncile şcolii. „Numai în ultimul an, din judeţul Neamţ au plecat în străinătate aproximativ o mie de copii, fapt ce determină şi o reducere a numărului de catedre“, spune prof. dr. Mihai Giosanu, care a precizat faptul că, începând de anul viitor, în contextul procesului de descentralizare a învăţământului, examenul de titularizare se va susţine în şcolile care scot la concurs posturi de titulari. „Descentralizarea va aduce cu sine şi responsabilităţi în plus pentru unităţile de învăţământ, în sensul că o şcoală, spre exemplu, va trebui să-şi păstreze sau chiar să-şi sporească numărul de elevi, altfel existând riscul să se desfiinţeze o serie de catedre. Aceasta va presupune eforturi în plus pentru reducerea ratei abandonului şcolar şi a absenteismului şi o mai bună relaţie a şcolii cu părinţii şi comunitatea, în general“, atrage atenţia prof. dr. Mihai Giosanu. 

„Notele din acest an au mai multă greutate“

În judeţul Iaşi, la examenul de titularizare din luna iulie s-au înscris 58 de profesori de religie ortodoxă, dintre care 14 au luat note între 7 şi 10 inclusiv, 23 de profesori au luat note între 5 şi 7, iar 7 candidaţi au primit note sub 5. În ceea ce priveşte examenul de suplinire pentru profesori calificaţi, au participat 12 candidaţi; doi dintre ei au luat sub nota 5, iar ceilalţi au luat note până la 8,95 inclusiv. În ceea ce priveşte suplinirea cu personal în curs de calificare (studenţi în teologie), au participat 7 candidaţi, care au şi promovat examenul, a precizat inspectorul de specialitate, pr. prof. Cristian-Alexandru Barnea.

„Evaluarea din acest an s-a desfăşurat la nivel naţional atât pentru examenul de titularizare, cât şi pentru cel de suplinire calificaţi. Prin urmare, notele din anul acesta au mai multă greutate, iar nota de 10 obţinută de o colegă de-a noastră ne face cinste cu atât mai mult. În judeţul Iaşi s-au titularizat şapte profesori, din păcate doar la şcoli din mediul rural, unde mai erau posturi vacante. Tuturor colegilor noştri le urez un an şcolar binecuvântat, amintindu-le cuvintele Sf. Teofan Zăvorâtul: «Dintre toate sfintele lucrări, educaţia religioasă a copiilor este cea mai sfânt㻓, a spus pr. prof. Cristian Barnea.   

Lista candidaţilor care au obţinut un post de titular

În urma examenelor susţinute, în luna iulie, la nivel naţional, un număr de 14 candidaţi şi-au câştigat dreptul de a profesa ca titulari pe disciplina religie în şcoli şi licee din judeţele Iaşi, Botoşani şi Neamţ, componente ale Arhiepiscopiei Iaşilor. Lista profesorilor titulari, în ordinea mediilor finale obţinute, este următoarea: Alina Narcisa Bosac (10), Ana Maria Linguraru, Teodor Mihăilă, Anca Nicoleta Cârlescu, Ionuţ Bogdan Balmuş, Roxana Elena Proboteanu, Elena Diana Maximoiu, Florina Vasilica Macarie, George Daniel Neculai, Gabriela Ignat, Ionela Geanina Apachiţei, George Iustin Cazacu, Mihaela Iuliana Rotariu, Andreea Costinescu.

„Va trebui să gândim o modalitate de a întări statutul profesorilor de religie din Arhiepiscopia Iaşilor“

Interviu cu protos. Hrisostom Rădăşanu, consilier al Sectorului învăţământ şi activităţi cu tineretul al Arhiepiscopiei Iaşilor

Părinte consilier, dincolo de verificarea aspectelor legate de pregătirea teoretică a candidaţilor, ce probleme v-au fost semnalate de profesorii sau de aspiranţii la un post de suplinitor în predarea orelor de religie în şcoli?

Interviul pentru obţinerea arhiereştii binecuvântări marchează importanţa sporită cu care dorim să investim relaţia noastră, a Bisericii, cu profesorii de religie şi cu ora de religie, în general. Cred că a sosit momentul ca Biserica să facă mai mult pentru a le sta alături acestor oameni, să investească mai mult în pregătirea lor, pentru ca cei din afară, după cuvântul apostolului, să nu găsească pricină de sminteală şi să osândească o lucrare atât de folositoare precum cea a orei de religie în şcoala românească. De aceea, în decursul acestor interacţiuni cu ei, cu profesorii sau cu viitorii profesori, am sesizat o serie de probleme cu care ei se confruntă şi, în primul rând, aş aminti problema pe care eu aş numi-o de statut. Mulţi dintre aceşti oameni minunaţi au senzaţia că societatea îi tolerează sau că nu sunt înţeleşi şi acceptaţi de colegii lor profesori sau de părinţii copiilor pe care îi educă în spiritul valorilor creştine. Pe viitor, va trebui să gândim o modalitate care, pe de o parte, să întărească statutul profesorilor de religie din Arhiepiscopia Iaşilor, iar pe de altă parte, să îi familiarizeze cu ideea că lucrarea lor nu este una tolerată, ci una de primă importanţă pentru formarea unui viitor care să fie mai bun decât ceea ce se prevede.

Cineva care activează în domeniul învăţământului spunea că, citez, „religia este obiectul cel mai greu de predat copiilor“. Care credeţi că sunt calităţile pe care ar trebui să le îndeplinească un bun profesor de religie?

În primul rând, avem nevoie de oameni credincioşi şi mărturisitori ca profesori de religie. Un alt aspect important este calitatea lor umană de a relaţiona, de a comunica minunata Veste Bună printre cei mai mici fraţi ai noştri. Urmează apoi pregătirea intelectuală, metodologică, un aspect care îi recomandă, sau nu, ca vrednici ziditori ai Casei lui Dumnezeu, căci, fără această cunoştinţă, râvna este de multe ori insuficientă, ba chiar smintitoare. Sfântul Maxim spunea că vindecarea trupească şi sufletească survine în urma înstăpânirii dragostei  asupra sufletului omenesc. Un om care iubeşte va găsi calea spre luminarea şi vindecarea sufletească a celuilalt, fie că acesta este un profesor neinformat, un părinte suspicios sau un copil care încă nu a gustat să vadă cât de bun este Domnul.

Profesorul de religie trebuie să aibă răspuns la orice întrebare

Alina Narcisa Bosac este unul dintre profesorii tineri care a obţinut, în urma concursului din luna iulie, un post de titular ca profesor de religie. În vârstă de 27 de ani, născută în Botoşani, absolventă a Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Cuvioasa Parascheva“ de la Mănăstirea Agapia, judeţul Neamţ, şi a Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, la secţia Asistenţă Socială, Alina este singurul candidat din Arhiepiscopia Iaşilor care a primit nota10 la examenul de titularizare. „Consider că profesorul de religie, prin activitatea pe care o desfăşoară, reprezintă un reper într-o lume în continuă schimbare, o verigă de legătură între educaţia religioasă realizată în cadrul şcolii şi viaţa cultică, un om care poate şi trebuie să fie un exemplu de moralitate, de atitudine creştină şi, dacă mi se permite a formula acest deziderat, chiar un model“, spune Alina.

Alina, ce te-a determinat să îţi doreşti să predai religia?

Încă din timpul seminarului, doream să mă implic în activităţi sociale, în care să lucrez cu oamenii, care să vină în întâmpinarea nevoilor acestora. După terminarea facultăţii, în anul 2008, am colaborat cu o organizaţie nonguvernamentală, cu Asociaţia „Primul Pas“, care apără drepturile copilului născut şi nenăscut. Gândul de a preda în învăţământ a venit, apoi, ca un element de stabilitate care îmi surâdea, deoarece îndrăgesc munca care implică copiii şi oamenii în general.

Cum este privit profesorul de religie de către ceilalţi colegi?

În genere, profesorul de religie poate întâmpina atitudini diverse, de la scepticism, îndoială, neîncredere, până la acceptare, toleranţă sau bunăvoinţă. De-a lungul puţinilor ani de predare în învăţământ, am simţit că se aşteaptă mult de la noi, cei care predăm religie, câteodată simţind că aşteptările nu vor fi nicicând atinse. Însă timpul şi efortul cumulat în activitatea de la catedră şi din alte acţiuni educative au rolul de a atenua şi linişti înaltele aşteptări ale celorlalţi, care, din factori stresanţi, devin elemente de motivaţie.

Profesorul de religie este privit drept un om care trebuie să aibă răspuns la orice întrebare, drept un reper de moralitate, un element de echilibru între ceea ce trebuie făcut şi ceea ce nu este permis, un om al „îndreptarului“. În şcolile în care am predat, religia era privită drept o disciplină cu importanţă care manifestă un rol uriaş în conturarea personalităţii elevului, această stare de lucruri întrezărindu-se şi în ceea ce priveşte statutul profesorului care predă această disciplină.

Cât de greu se obţine un post de titular în condiţiile actuale?

Aspectele referitoare la pregătirea didactică sunt singurele importante, care îţi pot asigura accederea spre un post de titular. Greul începe de aici încolo, fiind reprezentat de numărul mic de posturi, de amplasarea lor în spaţiul geografic, de componenţa acestora, un post însumând un anumit număr de şcoli, de naveta şi de costul ei, de cele mai multe ori nedecontabilă. Multiplele cereri didactice, problemele cu care trebuie să te confrunţi în fiecare zi în cadrul procesului educativ, salarizarea neancorată în realitate, naveta obositoare şi alte atitudini descurajante pot constitui toţi atâţia factori care să te tragă înapoi, care să îţi mai taie din avânt. Ceea ce mă face să continui sunt copiii, eforturile şi progresele lor, combinate cu pofta lor de a trăi, de a simţi viaţa, fără a pierde nici o clipă.

Cât de important este, astăzi, profesorul de religie într-o comunitate?

Consider că profesorul de religie, prin activitatea pe care o desfăşoară, reprezintă un reper într-o lume în continuă schimbare, o verigă de legătură între educaţia religioasă realizată în cadrul şcolii şi viaţa cultică, un om care poate şi trebuie să fie un exemplu de moralitate, de atitudine creştină şi, dacă mi se permite a formula acest deziderat, chiar un model.