Ediția din acest an are ca specificitate includerea unei secțiuni de muzicologie, intitulată „Probleme de transcriere a notației medio-bizantine: abordări vechi și noi ale cântărilor din Antologhioanele putnene”.

Unul din farmecele Colocviilor Putnei, care și atrăgea atâția cercetători în fiecare an la Putna, era atmosfera specială care se crea prin interacțiunea directă dintre participanți în cadrul plin de har oferit de mănăstire. Deși această atmosferă nu se poate recupera în condițiile desfășurării lucrărilor pe internet, un avantaj al acestui tip de desfășurare este că a permis participarea unor conferențiari din SUA, Canada sau Rusia, care altminteri nu ar fi putut participa din pricina distanței.

Printre participanții la această ediție se numără istoricii Ovidiu Cristea (București), Ștefan S. Gorovei (Iași), Ștefan Andreescu (București), Alexandru Pascal (Moscova), Emil Dragnev (Chișinău), Vlad Bedros (București), Olimpia Mitric (Suceava), Vera Tchentsova (Paris), Alice Isabella Sullivan (SUA), Olena Sergij (Kiev), Bohdan Berezenko (Kiev) și muzicologii Maria Alexandru (Tesalonic), Svetlana Kujumdzieva (Sofia), Gregory Myers (Canada), Yevgeniya Ignatenko (Kiev), Dimosthenis Spanoudakis (Tesalonic), Nicolae Gheorghiță (București), Adrian Sîrbu (Iași).

Dintre temele ce se vor aborda în cadrul secțiunii istorice, menționăm: clopotele lui Ștefan cel Mare, invazia de lăcuste în timpul campaniei otomane din Moldova în 1476, o ceașcă de la Ștefan cel Mare la Petersburg, programul iconografic al Bisericii Sf. Nicolae din Rădăuți, iconogragia „Punerii în mormânt” în pictura din Moldova, lada de sacristie de la Putna, antimisele din colecția Mănăstirii Putna, Ieromonahul Pimen Zainea - stareț și ghid la Mănăstirea Putna.

La secțiunea de muzicologie, toate comunicările se vor desfășura în ziua de joi și vor include și următoarele teme: importanța Școlii Muzicale de la Putna în istoria muzicii bisericești ortodoxe, Sfântul Ioan Cucuzel în repertoriul Școlii Muzicale de la Putna, o abordare metrică a notației muzicale medio-bizantine. În ziua de vineri, timp de trei ore, se va organiza o masă rotundă dedicată problemelor ridicate de descifrarea notației muzicale vechi.

Vom reveni cu detalii despre contribuțiile științifice prezentate la această ediție, la acest colocviu, pe măsura desfășurării evenimentului. Programul detaliat al acestei ediții a Colocviilor Putnei se poate consulta pe pagina de internet a Centrului de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare”.

*

Înfiinţat la 2 ianuarie 2005, Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna își continuă activitatea cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. În cursul activităților științifice circumscrise anului comemorativ „Ștefan cel Mare și Sfânt” 500 – 2004 s-a conturat nevoia existenței, la Mănăstirea Putna, a unei structuri care să trezească și să mențină interesul pentru cunoașterea trecutului nostru și care să impulsioneze cercetarea lui.

Scopul Centrului este cercetarea istoriei epocii ștefaniene și a istoriei Mănăstirii Putna. De la înființare până în prezent, Centrul a organizat la Mănăstirea Putna, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și la Institutul „Nicolae Iorga” din București douăzeci și trei de ediții de comunicări științifice, sub numele „Colocviile Putnei”. Dat fiind caracterul unitar al monahismului bucovinean în perioada de ocupație austriacă (1775–1918), începând cu ediția a IX-a, Simpozionul „Colocviile Putnei” cuprinde și o secțiune dedicată istoriei mănăstirilor din Bucovina în această epocă.