Sfânta Liturghie va fi oficiată de către Preasfinţitul Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.

Locaşul de închinăciune al Mănăstirii Humor este închinat Adormirii Maicii Domnului şi Soborului Tuturor Sfinţilor. Al doilea hram al aşezământului monastic a fost primit pe 14 iunie 2020, cu prilejul resfinţirii bisericii-monument.

Scurt istoric

Biserica Mănăstirii Humor îşi are începuturile în vremea domniei lui Alexandru cel Bun, când, ascunsă între codri, se ridica aici cea dintâi aşezare mănăstirească, ctitoria marelui vornic Ioan (1415). La începutul secolului al XVI-lea, în 1527, a fost jefuită şi distrusă de tătari. Biserica fusese înzestrată cu obiecte preţioase şi manuscrise, dintre care, cel mai de preţ care se păstrează şi astăzi este Tetraevangheliarul din 1473, dăruit de către Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. În vremea lui Petru Rareş, mănăstirea este cuprinsă în opera de restaurare, la care a contribuit şi marele logofăt Toader Bubuiog. În 1535 ctitorul a reunit o echipă de meşteri zugravi care să realizeze decorarea noii biserici. Ceea ce caracterizează pictura Mănăstirii Humor este unitatea de tonalitate cromatică, datorită predominaţiei diferitelor nuanţe de roşu, culoare specifică acestui sfânt locaş.