Arhitecţi au fost elevii claselor a III-a şi a IV-a de la Şcoala Gimnazială “Varlaam Mitropolitul”, iar şefi de proiect au fost Simona Țică și  Alex Boariu, cu care cei mici au făcut cursurile de arhitectură. Proiectul a început în toamnă şi a făcut parte dintr-un program naţional intitulat “De-a arhitectura”, la care s-a înscris şi Şcoala Varlaam.

Ce-auînvăţatmicii arhitecţi

Demersul şi-apropus să familiarizeze copiii cu exemple pozitive şi concrete de arhitectură, dar şi cu rolul social al arhitecturii şi al arhitectului. Cursul a fost, în esenţă, o formă de educaţie civică. “Am folositdiverse jocuri pentru a explica termeni cum ar fi sustenabilitate, durabilitate pe care ei, la vârsta lor, nu le-ar înţelege altfel. Au învăţatcă este important cum ne comportăm cu mediul din jur şi ce lăsăm în urmă. Am făcut şi teorie, dar şi ieşiri în teren când le-amoferitexemple concrete de lucruri bune şi mai puţin bune. Au ajuns să le identifice şi ei”, ne-a explicat Alex Boariu, arhitectul care le-apredatcursul elevilor din clasa a IV-a.  “Programul și-a propussă ofere o deschidere spre un domeniu care, deși este de multe ori neglijat sau lăsat la voia întâmplării,ne influențează profund viața. Scopul nostru este de a-i ajuta pe copii să înțeleagă dinamica mediului construit și procesele complexe care transformă locurile în care trăiesc”,a completat și Simona Țică, arhitectul voluntar cu care au lucrat copiii din clasa a III-a. La nivel naţional au fost incluse în jur de 100 de clase în proiect, Iaşul având cinci dintre ele.

Cursul “De-a arhitectura în oraşul meu” este un program educaţional care pune la lucru creativitatea elevilor, îi face mai atenţi la ce se întâmplă în jur şi îi ajută să descopere lumea fascinantă a arhitecturii. Localitatea în care ei trăiesc este materialul didactic de referinţă. Programul are un suport de curs, o programă, un caiet al elevului şi materiale didactice vizuale. Cursul a fost conceput pe metoda de învăţare experienţială, pe o structură de tip observ, analizez, construiesc şi prezint. În prima etapă se urmăreşte achiziţionarea de informaţii prin experinţa directă a elevilor: expediţii în Iaşi, experiment, joc şi prezentări vizuale, iar cea de-a doua este aplicaţia practică a celor învăţate anterior, elevii lucrând la un proiect comun. “Copiii au fost fascinaţi să lucreze la machete. Au învăţat despre proporţii, ştiu să le armonizeze, folosesc foarte frumos şi culorile. În urma vizitelor în teren am aflat şi ce nu le place, iar aceste elemente nu s-au regăsit în machete. Spre exemplu, străzile aglomerate îi deranjează”, a explicat Alex Boariu. Şi pentru că omul este măsura tuturor lucrurilor, ei au avut la îndemână mereu un instrument cu care şi-au verificat proporţiile - o figurină Lego, un omuleţ după care au construit şi căsuţele din machetă.

Poftiţi la noi!

Cartierul „Varlaam” a ajuns la final şi a primit şi vizitatori, care au apreciat machetele din expoziţia deschisă la şcoală. Cei de la clasa a IV-a au decis că în proiectul lor vor exista, pe lângă căsuţe, un magazin, un muzeu, o biserică, un parc şi un dispensar. „Casa mea are ferestre albastre”, ne-a spus Georgiana, a cărei privire azurie s-a îndreptat şi către dispensarul la a migălit. Letiţiei îi place relaxarea, aşa că a decis ca, pe lângă locuinţă, să amenajeze un parc cu „scrânciob şi tobogan”. Ana a ridicat şi un hotel, care era cea mai înaltă clădire a cartierului, iar Ioan s-a gândit la capelă, pe lângă locuinţă. „Casa lui este şi cea mai rezistentă”, a replicat Daria, adăugând că pereţii au şase straturi. Ei, dar şi căsuţa Dariei este de poveste fiindcă a tot migălit şi a migălit, a dărâmat şi a reconstruit de multe ori. La final, s-a gândit că nu ar fi rău dacă în cartier ar exista şi un magazin alimentar. Vaiva şi-a zugrăvit casa în portocaliu şi, pentru că îi place matematica, a decis să lucreze şi la viitoarea şcoală. Damiana a pictat căsuţa cu multe straturi de culoare, iar Rareş a amenajat şi ogrădină. Delia a ales un model maramureşean pentru casă, iar Aris, până s-a decis cum va arăta locuinţa finală, a construit vreo cinci. “A ieşit binişor”, am aflat de la micul arhitect, care are un spirit civic foarte dezvoltat – a instalat şi coşuri de gunoi în jurul casei. Luca a apelat la tehnologiile moderne şi a amplasat panouri solare pe casă.

Copiii din clasa a III-a au fost îndrumaţi de arhitectul Simona Țică. Eu au construit, alături de case, unele duplex, dupăcum am aflat de la Maria şi Eliza, o primărie, o benzinărie, un mall. Nu au lipsitlocul de joacă, alimentara, benzinăriile şi chiar un muzeu. “Avem şi un lac”, am aflat de la Radu, şi chiar o căsuţă în copac, după cum ne-a spus Maria. “Există şi un studio de radio”, ne-a atras atenţia Eliza, în timp ce ochii ni s-au oprit la cireşele coapte din copacul care tocmai îşi ocupase locul pe machetă.

Construcţiile copiilor au fost prezentate public şi admirate. Micii arhitecţi au primit diplome, la fel şi coordonatorii lor, din partea iniţiatorilor programului naţional. Proiectul s-a bucurat de mare succes şi va continua şi în anul şcolar viitor. ”Ca adulți, copiii vor fi utilizatori ai orașelor, clienți pentru arhitecți și chiar factori de decizie care vor trebui să participe activ la modelarea locului în care vor trăi și să creeze, utilizând atât moștenirea culturală, cât și inovația, comunități cu o viață sănătoasă și armonioasă”, a opinat Simona Țică.

Dacă sunteţi în căutarea unei căsuţe cochete, în care cuvântul de ordine este bucuria, vă aşteptăm în cartierele “Varlaam”, unde copiii văvor povesti cum se construieşte o locuinţă şi de ce este bine să avem grijă de oraşul în care trăim.

Maria Poinescu