Cu prilejul sărbătoririi a 610 ani de la recunoaşterea Mitropoliei Moldovei de către Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului, la 26 iulie 1401, la Catedrala mitropolitană din Iaşi s-a săvârşit, ieri, un Parastas pentru mitropoliţii şi episcopii care au condus destinele Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, cât şi pentru voievozii şi ctitorii care au apărat şi au îmbogăţit zestrea Bisericii Ortodoxe pe aceste meleaguri. Slujba de pomenire a fost oficiată de Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi din care au făcut parte pr. Ionel Roată, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Iaşilor, pr. prof. dr. Ion Vicovan, prodecanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloae" din Iaşi, protos. Hrisostom Rădăşanu, consilier pe probleme de învăţământ al Arhiepiscopiei Iaşilor, arhim. Dosoftei Şcheul, mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane din Iaşi, şi arhim. Constantin Chirilă.

"Moldovenii au dorit, de la început, să aibă un domnitor şi un conducător bisericesc din neamul lor"

După slujba de pomenire, pr. prof. dr. Ion Vicovan a vorbit celor prezenţi la slujba de Parastas despre însemnătatea momentului recunoaşterii Mitropoliei Moldovei, despre importanţa faptului că această recunoaştere a coincis cu acceptarea, de către Patriarhia Constantinopolului, a unui înalt ierarh de neam moldovenesc în fruntea Mitropoliei, contrar obiceiurilor acelor vremuri, şi despre puternica legătură între Neam şi Biserică în istoria Moldovei.

"Odată cu organizarea Moldovei ca stat, apoi ca stat independent, s-a organizat şi Biserica de aici şi trebuie subliniat faptul că moldovenii au dorit, de la început, să aibă un domnitor şi un conducător bisericesc din neamul lor. Astfel, din anul 1401 şi până astăzi, Mitropolia Moldovei a avut un şir lung de vrednici ierarhi cu realizări deosebite. Şi pentru că astăzi au fost pomeniţi nu doar întâiul mitropolit al Moldovei, Iosif I Muşat, ci şi ceilalţi mitropoliţi, aş aminti pe scurt că, de pildă, în timpul mitropolitului Iosif I Muşat au fost aduse la Suceava moaştele Sfântului Ioan cel Nou, considerat ocrotitorul Moldovei, iar în timpul Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt, Moldova a avut doi mitropoliţi de seamă, Teoctist şi Gheorghe, care l-au povăţuit, care i-au fost apropiaţi şi care au sfinţit ctitoriile marelui voievod. De asemenea, în timpul voievodului Petru Rareş, au fost pictate, pentru prima dată, mănăstirile din nordul Moldovei, iar în timpul mitropolitului Anastasie Crimca a fost ridicat în ţară primul spital, la Suceava. Aş mai aminti că în timpul Sfântului Mitropolit Varlaam, la Iaşi, a fost adusă prima tiparniţă, a fost înfiinţată prima Academie Vasiliană şi tot aici a apărut cea dintâi carte românească de învăţătură. În timpul Sfântului Ierarh Dosoftei, un alt mare mitropolit al Moldovei, a apărut la Iaşi o carte de mare valoare, intitulată "Viaţa şi petrecerea sfinţilor", iar în veacul al XVIII-lea a fost ridicată aici, prin osârdia mitropolitului Gavriil Calimachi, cea dintâi catedrală a Moldovei, după care, la începutul veacului următor, mitropolitul Veniamin Costachi a pus bazele catedralei în care suntem şi ne rugăm astăzi. Aş mai aminti faptul că Iosif Naniescu, numit "al doilea", a finalizat Catedrala mitropolitană şi a adus aici moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei, iar în veacul al XX-lea, în timpuri grele, de război, de foame şi de stăpânire comunistă, aici au păstorit vrednici mitropoliţi, cum ar fi Pimen Georgescu, Irineu Mihălcescu, Iustinian Marina, Iustin Moisescu sau Teoctist Arăpaşu, cel care s-a ocupat şi a restaurat Catedrala. Doar această scurtă enumerare nu poate reflecta bogata activitate spirituală, culturală şi istorică pe care au desfăşurat-o înalţii noştri ierarhi, dar ne obligă să ne amintim de toţi cei care ne-au păstrat şi ne-au transmis dreapta credinţă. Suntem chemaţi, precum spunea Sfântul Apostol Pavel, să ne amintim de mai-marii noştri, să privim cu luare-aminte la modul cum şi-au încheiat viaţa, să ne rugăm lui Dumnezeu pentru iertarea păcatelor lor, iar celor care sunt astăzi la conducerea Bisericii Moldovei Dumnezeu să le dea ajutor, har şi binecuvântare", şi-a încheiat pr. prof. dr. Ion Vicovan cuvântul de învăţătură.