În ziua sărbătoririi Sfântului Apostol Andrei, compozitorul Dimitrie Suceveanu, fost protopsalt al Catedralei mitropolitane din Iaşi, a fost evocat la mormântul în care îşi doarme somnul de veci din Cimitirul "Eternitatea" din Iaşi. Anul acesta se împlinesc 200 de ani de la naşterea compozitorului Dimitrie Suceveanu şi 115 ani de când a plecat la Domnul. Un sobor de preoţi a săvârşit slujba de sfinţire a crucii de pe mormântul lui Dimitrie Suceveanu, aflat în apropierea Bisericii "Sfântul Gheorghe" din Cimitirul "Eternitatea". Monumentul funerar al marelui compozitor a fost restaurat la iniţiativa Departamentului cimitire, monumente şi servicii funerare din cadrul Sectorului administrativ-bisericesc al Arhiepiscopiei Iaşilor, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Răspunsurile din cadrul slujbei au fost oferite de Corul „Sanctus“ al Catedralei mitropolitane din Iaşi, dirijat de dr. Costel Mirel Nechita.

"Dimitrie Suceveanu are un rol important în psaltică"

Pr. Marian Timofte, consilier al Sectorului administrativ bisericesc al Arhiepiscopiei Iaşilor, a mărturisit că pe vremea când era elev a luat contact cu Idiomelarul lui Dimitrie Suceveanu, cu alfabet chirilic. "Atunci, uitându-mă în acea carte, am realizat că preotul și cântărețul bisericii la care mergeam atunci, interpretau cântări deosebit de frumoase care m-au marcat. Deși în ultimii ani muzica bisericească de la stranele bisericilor noastre copiază mai mult cântarea grecească, eu m-am format cu stilul muzicii bisericești românizate. Dimitrie Suceveanu are un rol important în psaltică, acesta imprimând un stil românesc în muzica bisericească. Idiomelarul lui Dimitrie Suceveanu este lucrarea cea mai des folosită la strană și în ziua de astăzi. Slujind la Biserica «Sfântul Spiridon» din Iaşi, am alcătuit o monografie a lăcaşului de închinăciune. Am fost surprins de faptul că Dimitrie Suceveanu a avut o legătură strânsă cu epitropia și egumenia Mănăstirii «Sfântul Spiridon», la înmormântarea acestuia participând și episcopul care era pe atunci egumenul acestei aşezări monahale. Dimitrie Suceveanu a lăsat din averea sa sume importante de bani la numeroase biserici. A fost nu doar un teoretician, ci a simțit și a cântat cu credință la strana Catedralei mitropolitane din Iaşi, bucurându-se de atenția și respectul ierarhilor și personalităților culturale bisericești din timpul său. Memoria și respectul său trebuie păstrate în continuare", a spus pr. Marian Timofte.

Donaţii pentru Biserică şi pentru săraci

Pr. lect. dr. Alexăndrel Barnea a menţionat că Dimitrie Suceveanu, pe lângă înaintașii lui, a fost conștient că românul trebuie să priceapă ceea ce se cântă la slujbe, la Utrenie în special și la Sfânta Liturghie: "Spunea cineva că românul stătea la slujbă și nu înțelegea nimic, deoarece se cânta în grecește. Acești oameni mari au tradus și au tălmăcit cântările, adaptatând muzica bisericească pe gustul și pe firea românului, potrivit simțirii acestuia. Astfel s-au romanizat cântările și s-a adaptat firul melodic potrivit simțirii românilor". În continuare, dr. Costel Mirel Nechita a prezentat câteva date biografice ale compozitorului Dimitrie Suceveanu. În urmă cu câțiva ani, părintele Grigore Timoftescu de la parohia ”Sfântul Nicolae” - Socola din Iași, a avut ocazia să studieze, la Arhivele Naționale din Iaşi, testamentul lăsat de Dimitrie Suceveanu. Părintele Grigore Timoftescu a dezvăluit că marele compozitor a donat Bisercii ”Sfântul Nicolae” o casă și câțiva stânjeni de pământ. "De asemenea, Dimitrie Suceveanu a împărțit agoniseala sa Bisericii, lăsând bani în avans pentru pomenirile până la șapte ani. Este interesant de amintit faptul că înmormântarea fost plătită în galbeni. Tot în testament, Dimitrie Suceveanu spune că agoniseala sa a fost strânsă cu mari eforturi și economii, împreună cu soția sa, Ecaterina. Din ceea ce le-au prisosit, în timpul vieții, au dat și săracilor pentru ca după moarte să lase totul Bisericii", a adăugat pr. Grigore Timoftescu.