Dincolo de caracterul său politic, conflictul are și o natură religioasă: Peste 95% dintre cetățenii Azerbaidjanului se identifică drept musulmani, în special șiiți, iar peste 90% dintre cetățenii Armeniei sunt creștini. Armenia se „mândrește” și cu cea mai veche biserică de stat, până la începutul secolului al IV-lea d.Hr., conform christianitytoday.com.

Zilele trecute, armenii au început să-și incendieze casele înainte ca satele lor să treacă sub controlul azerilor, un grup etnic răspândit în special în Azerbaidjan și nordul Iranului.

Armenia a solicitat și a primit o prelungire de câteva zile, pentru ca civilii să aibă suficient timp pentru a părăsi regiunea Kalbajar din enclava Nagorno-Karabakh. Armenii poartă cu ei icoane, mobilier și tot felul de lucruri, chiar și rămășițele pământești ale strămoșilor. „Da, am luat și mormintele părinților noștri, pentru că azerii vor dori să-l profaneze. Este de nesuportat!”, a spus unul dintre localnici, conform orthodoxtimes.com.

La începutul lunii octombrie, o catedrală armeană cunoscută din Nagorno Karabah a fost lovită de tiruri ale forțelor azere, în această regiune separatistă unde au loc conflicte violente.