Sala Profesori a Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna“ din Sibiu a găzduit luni, începând cu ora 10:00, un eveniment academic remarcabil, prilejuit de susţinerea, în şedinţă publică, a tezei de doctorat cu titlul „Girolamo Savonarola (1452-1498)“, aparţinând părintelui Iulian-Mihail Vasile de la parohia Chintinici, Protopopiatul Roznov, judeţul Neamţ. Preşedintele comisiei de doctorat a fost pr. prof. univ. dr. Aurel Lungu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, iar conducătorul ştiinţific a fost pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr, tot de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu. Referenţii tezei de doctorat au fost pr. prof. univ. dr. Adrian Gabor de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti, pr. prof. univ. dr. Ioan Vasile Leb, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, şi pr. conf. univ. dr. Constantin Necula de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu. Lucrarea de doctorat prezentată şi-a propus analiza vieţii şi operei călugărului florentin Girolamo Savonarola în contextul socio-politic şi bisericesc din perioada quattrocento a istoriei Italiei. „Numele călugărului florentin suscită şi astăzi multe controverse, încât cercetarea este mai degrabă o problematizare, decât o rezolvare a cazului. Prin implicarea sa activă în viaţa socială şi politică a Florenţei, el a fost un personaj politic de anvergură ce viza o reformă sinceră, în profunzimea societăţii, dar a fost atât de nerăbdător să-şi vadă ideile şi noua ordine puse în fapt, desconsiderând orice avertisment la prudenţă. El a desfăşurat o muncă dificilă în vremuri grele: serviciul pe care el l-a adus Florenţei, prin reorganizarea ei politică, după expulzarea familiei de Medici, a fost nepreţuit. El a acceptat un post care era prea complicat pentru a putea fi păstrat: în încercarea de a combina rolul de conducător politic cu cel de învăţător religios şi reformator, el şi-a atras duşmănia opozanţilor care îl vor contesta mereu. Lupta lui Savonarola împotriva papei pornea din raţiuni oneste de reformare a bisericii din punct de vedere moral, dar s-a dovedit a fi un act necugetat, călugărul florentin depăşindu-şi cu mult condiţia şi statutul său. A fost bine intenţionat şi lăudabil în reglementările aduse de el pentru reformarea moravurilor, curăţarea artei de promiscuitate şi obscenitate, propunerea unei literaturi eliberate de excesele păgânismului clasicismului antic. Savonarola a comis însă greşeala de a impune respectarea acestora prin măsuri excesiv de severe. El a impus o înfrânare care a provocat, inevitabil, revoltă“, a subliniat pr. Iulian-Mihail Vasile în cadrul prezentării.

"O sinteză valoroasă care va acoperi un deficit al literaturii noastre teologice“

După susţinerea tezei de doctorat a candidatului, a urmat citirea referatelor membrilor comisiei, care au arătat dificultatea şi complexitatea temei, discuţiile participanţilor arătând un viu interes asupra actualităţii mesajului savonarolian. S-a pus în discuţie problema ascultării călugărului faţă de ierarhul său, asumarea rolului de conducător politic al oraşului şi dacă el poate fi un exemplu de urmat pentru corectarea deviaţiilor unei bune părţi a societăţii noastre de astăzi impregnată de neo-păgânism. Redăm câteva aprecieri ale membrilor comisiei: „Teza de faţă este o lucrare biografică de profunzime, dorită de mult timp de publicul românesc“ - pr. prof. univ. dr. Ioan Vasile Leb; „O sinteză valoroasă, care, după ce va vedea lumina tiparului, va acoperi un deficit al literaturii noastre teologice“ - pr. prof. univ. dr. Adrian Gabor; „Autorul nu s-a rezumat doar la o expunere cronologică a evenimentelor, ci a căutat pe tot parcursul demersului ştiinţific să pătrundă în cele mai întortocheate culoare ale labirintului florentin şi să descopere cele mai intense trăiri ale unei societăţi cu pretenţia de a fi creştină, dar în realitate foarte departe de autentic. Astfel, autorul face o radiografie a unei epoci de mari frământări politice şi religioase a creştinătăţii medievale apusene“ - pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr; „Autorul dovedeşte o foarte bună echilibrare între informaţia istorică de marcă şi structurarea unei analize culturale legată de Savonarola, timpul lui şi timpul nostru. Conjuncţia surselor istorice cu acelea care aduc energii exegetice teologice obligă la un efort cultural deosebit, dătător de ton întregului cercetării. Limba bibliografiei, alegerea ei fără epatare spirituală, ci în conformitate cu nevoia dezvoltării subiectului, ştiinţa abordării şi transdisciplinarităţii analizei (istorie, filosofie, teologie, literatură comparată) aduc un plus de competenţă academică, sporind profilul lămuritor asupra competenţelor ştiinţifice ale distinsului autor. Dincolo de analiza pertinentă şi coerentă, autorul păstrează vie conştiinţa că istoriografia trebuie să consemneze corect erorile bisericii luptătoare, să conserve efortul cultural al propovăduitorului şi greutatea menţinerii sale în linia echilibrului duhovnicesc“ - pr. conf. univ. dr. Constantin Necula.

La finalul şedinţei, membrii comisiei au acordat părintelui Iulian-Mihail Vasile titlul de doctor în Teologie, cu calificativul „Foarte bine“. Evenimentul academic s-a încheiat cu jurământul de credinţă şi de fidelitate faţă de Biserica strămoşească depus de noul doctor în Teologie, ceremonie care a avut loc în capela facultăţii sibiene.