În prezentarea volumului “Sfântul Maxim Mărturisitorul, mediator între Răsărit și Apus“, care a avut loc vineri seara la Iași, teologul ortodox francez Jean-Claude Larchet a subliniat faptul că gândirea Sfinților Părinți este „una utilă omului modern, cel prins între ispita plăcerii și greutatea suferinței“. „Gândirea Sfinților Părinți are caracteristica de a fi mereu actuală, pentru că nu se dedă niciodată unor speculații gratuite sau abstracte“, spune teologul și patrologul francez, care s-a convertit la ortodoxism la vârsta de 23 de ani, o hotărâre despre care afirmă că a reprezentat „o depășire și o împlinire a ceea ce trăisem până atunci“.

În cadrul manifestărilor prilejuite de Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva și de aducerea la Iași a moaștelor Sfântului Maxim Mărturisitorul, vineri 15 octombrie, a avut loc lansarea volumului “Sfântul Maxim Mărturisitorul, mediator între Răsărit și Apus“, în prezența autorului, prof. dr. Jean-Claude Larchet.
Evenimentul, organizat prin intermediul unui parteneriat între Editura mitropolitană „Doxologia“ și Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Dumitru Stăniloae“ din Iași, sub înaltul patronaj al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, a fost găzduit în Aula „Mihai Eminescu“ a Universității „Al. I Cuza“ din Iași. Lansarea volumului semnat de teologul și patrologul francez de credință ortodoxă, Jean-Claude Larchet, a fost urmată de Conferința intitulată “Actualitatea învățăturii Sfântului Maxim Mărturisitorul“.

„Teologul cu cele mai importante și contribuții în domeniul spiritualității ortodoxe din ultimii 25 de ani“

Conferința a debutat cu un mesaj de mulțumire și de binecuvântare adresat auditoriului de starețul Mănăstirii "Sf. Pavel" din Muntele Athos, arihm. Partenie, cel care a condus delegația care a adus la Iași, pentru prima dată pe pământ românesc, moaștele Sf. Maxim Mărturisitorul. Evenimentul a continuat cu un discurs de prezentare a operei teologice a profesorului Jean-Claude Larchet, susținut de prof. univ. dr. pr. Ioan C. Teșu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași. „Opera teologică a domnului profesor Larchet este una foarte largă și nuanțată, numărând 19 lucrări de autor, multe dintre ele traduse și în limba română, la care se adaugă un număr impresionant de studii de spiritualitate ortodotoxă, interviuri, comentarii sau traduceri pe care domnul profesor le-a făcut scriitorilor duhovnicești fundamentali ai spiritualității noastre (...). Din aceste considerente, domnul profesor Jean Claude Larchet este teologul cu cele mai importante și bogate contribuții în domeniul spiritualității ortodoxe sau răsăritene din ultimii 25 de ani“, a spus prof. univ. dr. pr. Ioan C. Teșu.

Filautia, „mama tuturor patimilor“

În prelegerea susținută după lansarea volumului “Sfântul Maxim Mărturisitorul, mediator între Răsărit și Apus“, teologul ortodox francez Jean-Claude Larchet a subliniat faptul că gândirea Sf. Maxim este una utilă omului modern, „cel prins între ispita plăcerii și greutatea suferinței“. „Gândirea Sfinților Părinți are caracteristica de a fi mereu actuală, pentru că nu se dedă niciodată unor speculații gratuite sau abstracte. Potrivit Sf. Maxim, patimile își au toate originea în două tipuri de atitudine: atracția față de plăcere, pe de o parte, și repulsia față de suferință, pe de altă parte. Aceste două atitudini și patimile ce decurg din ele îl supun pe om unei veritabile sclavii și unei permanente decepții. Sf. Maxim considera că numai prin Hristos putem fi eliberați de teama față de suferință și de atracția plăcerii, pe care lumea noastră modernă a dezvoltat-o prin toate falsele frumuseți și bogății pe care le propune poftei nemăsurate a omului. Pentru că Domnul nostru Iisus Hristos a refuzat ispita plăcerilor oferite de diavol în deșert și tot El, prin răstignirea pe cruce, ne ajută să fim eliberați de teamă și de repulsia față de suferință“, a subliniat Jean-Claude Larchet. Legat de subiectul patimilor care îl stăpânesc pe om, teologul ortodox francez a mai amintit că, potrivit Sfântului Maxim, există în omul căzut o patimă fundamentală, „mama tuturor celorlalte patimi“, care este filautia, sau iubirea egoistă de sine. „Prin ea, dispoziția de <<a vrea>> a fiecăruia se găsește în dezacord cu a celorlalți, fiecare afirmându-se în individualitatea sa în detrimentul celorlalți, fragmentând, astfel, natura umană în felurite părți antagonice. În fața acestei situații de luptă, Sf. Maxim cheamă la iubire. Doar prin iubire, omul ajunge să-i privească pe ceilalți ca pe sine însuși“, a spus Jean-Claude Larchet.

Cum s-a convertit Jean-Claude Larchet la ortodoxie

Răspunzând unei întrebări adresate de un student la Teologie, care a vrut să afle ce a determinat convertirea la ortodoxie a teologului și patrologului francez, Jean-Claude Larchet a povestit că a luat această hotărâre în timpul studiilor de filosofie. „S-a întâmplat în anul 1972, la vârsta de 23 de ani. Eram un catolic practicant în acea perioadă, în care trebuia să pregătesc o lucrare de master și studiam opera Sfântului Dionisie Areopagitul. A trebuit să citesc, cu această ocazie, lucrări ale unor teologi ortodocși, printre care Vladimir Lossky, și am realizat, încetul cu încetul, faptul că Biserica Ortodoxă era mult mai apropiată de fundamentele creștinismului. Am decis să devin ortodox, iar această hotărâre a însemnat pentru mine o depășire și o împlinire a ceea ce trăisem până atunci“, a povestit Jean-Claude Larchet.

Zece ani de studiu a scrierilor Sf. Maxim Mărturisitorul

Născut în 1949, profesorul francez Jean-Claude Larchet este doctor în Filosofie (1987) și doctor în Teologie (1994). S-a impus în conștiința publică prin publicarea celor două două teze de doctorat: prima, în filozofie, intitulată „Terapeutica bolilor spirituale. O introducere în tradiția ascetică a Bisericii Ortodoxe“, și a doua, în teologie, intitulată „Îndumnezeirea omului la Sfântul Maxim Mărturisitorul“. Jean-Claude Larchet, autor a numeroase studii de spiritualitate ortodoxă, este considerat unul dintre cei mai buni cunoscători ai teologiei Sfântului Maxim Mărturisitorul, căruia i-a consacrat nu mai puțin de zece ani de studiu, din care au rezulat trei volume de referință în teologia ortodoxă: „Îndumnezeirea omului la Sfântul Maxim Mărturisitorul“ (1996), „Sfântul Maxim Mărturisitorul, mediator între Răsărit și Apus“ (1996) și „Sfântul Maxim Mărturisitorul“ (2003). (B.C.)