Odată, la sărbătoarea Cincizecimii, au venit la mănăstire foarte mulţi oameni şi chiar şi un detaşament de soldaţi, pentru că era hram. Au săvârşit utrenia în biserica cea mică, iar apoi, pentru că erau foarte mulţi oameni adunaţi, părintele Arsenie Boca a ieşit între Sfintele Uşi şi le-a spus că vor continua Sfânta Liturghie afară, pe un podeţ special amenajat. În timp ce rostea aceste cuvinte, călugărul de la strană a strigat:

-  Vai, părinte, ce se întâmplă?

- De ce, fiule, ce vezi?

- Sunteţi înconjurat de flăcări!

Era Duhul Sfânt, sub formă de limbi de foc. După slujbă, părintele i-a spus în taină monahului:

- Şi eu mă simţeam înconjurat de flăcări!

(Părintele Damaschin Grigoriatul, Minunile - mărturie a dreptei credinţe, Traducere de părintele Grigore Konispoliatis, Editura Areopag, București, 2012, pp. 78-79)