Părintele Gheorghe Brădăţanu a fost condus pe ultimul drum
Sute de credincioşi l-au condus pe ultimul drum pe cel care le-a fost timp de 35 de ani părintele lor duhovnicesc, Gheorghe Brădăţanu de la Parohia „Sfinţii Voievozi” din satul Pâraie, comuna Mălini, Protopopiatul Fălticeni, judeţul Suceava. Vrednicul părinte slujitor a plecat la Domnul joi, 3 august 2017. Slujba Trisaghionului a fost săvârşită de către Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi în frunte cu pr. protoiereu Adrian Dulgheriu, în seara zilei de 4 august. În cuvântul său, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen e evidenţiat realizările părintelui Gheorghe Brădăţanu, atât ca părinte slujitor al acestei parohii, cât şi pe plan organizatoric, când a activat ca protoiereu misionar al Protoieriei Fălticeni, dar şi ca vicar administrativ la înfiinţarea Centrului eparhial de la Suceava.
Slujba de înmormântare a avut loc sâmbătă, 5 august 2017, unde s-au adunat preoţi de pe tot cuprinsul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, cărora li s-au alăturat alţi slujitori din diverse eparhii, foşti colegi, colaboratori sau elevi ai părintelui.
După săvârşirea Sfintei Liturghii, slujba Înmormântării a fost săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Damaschin, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, în sobor de preoţi şi diaconi.
În cuvântul rostit cu acest prilej, Preasfinţitul Părinte Damaschin a amintit de perioada când părintele Gheorghe Brădăţanu era la Centrul eparhial şi era trimis cu problemele administrative de la Mănăstirea Sihăstriei Putnei. „Mi-l amintesc pe părintele Gheorghe de felul cum avea grijă şi ţinea ordinea actelor administrative. Mi-a rămas în minte scrisul lui frumos şi mi-a rămas în minte cum m-a primit pe mine, un călugăr simplu venit din vârf de munte. Aşa a rânduit Bunul Dumnezeu ca să particip la înmormântarea părintelui Gheorghe, la cel care dintru început a pus umărul la Centrul eparhial. Părintele Gheorghe a fost părintele dumneavoastră pentru atâţia ani cât a slujit aici, el a fost acela care v-a botezat copiii, i-a cununat şi a înmormântat pe cei dragi, el a fost acela la care dumneavoastră v-aţi dus uitând că este dimineaţă, ori că este seară, ori dacă părintele nu se simţea prea bine, or dacă a avut ispite la serviciu. Dacă aţi avut nevoie de o rugăciune de dezlegare sau un sfat, aţi mers la el. A fi preot astăzi nu este mare cinste. Astăzi, a fi preot este un jug de cinci ori mai greu faţă de un creştin obişnuit. Un preot al lui Dumnezeu, sfinţit, care vine în faţa Sfântului Altar, ţine în mâna lui Trupul Domnului şi din mâna lui se împărtăşeşte întreaga comunitate. Responsabilitatea pe care o are un preot este de inimaginat, nu se poate compara cu nici o altă ocupaţie. Părintele Gheorghe pleacă dintre noi cu strângere de inimă, aşa cum şi noi vom pleca, pentru că nu ştim ce răspuns vom da în faţa Celui care ştie toate. Ar trebui să ne rugăm pentru două lucruri, şi anume: pentru iertarea păcatelor sufletului adormitului părintelui fratelui nostru, Gheorghe, şi rugaţi-vă şi pentru cei care rămân, însoţiţi-i şi pe ei, oferindu-le un cuvânt bun, o mângâiere sau o îmbrăţişare. Primeşte Doamne, sufletul adormitului părinte Gheorghe întru Împărăţia Ta, şi aşa cum, Doamne, L-ai primit a fi slujitor în faţa Sfântului Altar aici, în Biserica cea pământească, fă-l pe el pentru veşnicie, dimpreună cu toţi cei drepţi ai tăi, la Altarul Tău cel ceresc, ca să se bucure sufletul lui, dimpreună cu trecerea alături de draga lui soţie Elena, dimpreună cu toţi cei adormiţi din neamul lui.”
Cuvinte de evocare a personalităţii părintelui Gheorghe au avut şi pr. Gheorghe Hostiuc, care a activat ca inspector religios la Centrul eparhial, şi care a prezentat importantele date biografice ale părintelui, gen. Ion Burlui şi prof. univ. Mihai Iacobescu.
O viaţă dedicată slujirii Bisericii
Preot, iconom stravofor şi publicist, Gheorghe Brădăţanu s-a născut în ziua de 19 mai 1950, în localitatea Pâraie, din comuna Mălini.
După şcoala primară în satul natal şi doi ani la Colegiul „Nicu Gane” din Fălticeni, a urmat studiile la Seminarul Teologic Ortodox din Caransebeş.
A absolvit în anul 1976 Institutul Teologic Universitar din Sibiu, ca apoi să fie hirotonit diacon la Catedrala din Oradea, unde a activat şi ca muzeograf şi secretar.
În anul 1982 a fost transferat la Parohia „Sfinţii Voievozi”, din Pâraie, fiind hirotonit preot de mitropolitul de atunci al Moldovei, IPS Teoctist Arăpaşu. S-a căsătorit cu doamna preoteasă Elena, care a activat ca învăţătoare la şcoala gimnazială din Pâraie, împreună având 4 băieţi ce au efectuat şi ei studii în teologie, 3 dintre aceştia fiind preoţi.
La sfârşitul anilor â80 devine preot misionar al Protoieriei Fălticeni, iar în anul 1989 este ales protopop. După 1990, preotul Gheorghe Brădăţanu a devenit consilier administrativ bisericesc la nou înfiinţata Arhiepiscopie a Sucevei şi Rădăuţilor. A activat şi ca preşedinte al Unităţilor de Cult Proprietare de Păduri din Protopopiatul Fălticeni.
De pe urma poziţiilor administrative care le-a avut, a contribuit la materializarea unor iniţiative legate de construcţia unor obiective: Biserica „Sfinţii Voievozi” şi Biserica „Naşterea Maicii Domnului” din Pâraie, care au fost construite cu ajutorul credincioşilor din comuna Mălini, Catedrala „Învierea Domnului” şi Mănăstirea „Sfântul Gheorghe” din Fălticeni şi Schitul „Sfântul Gheorghe” din Broşteni.
În plan publicistic a reînfiinţat Societatea Liga Culturală în parteneriat cu Muzeul de Artă Ion Irimescu, a editat foaia religioasă „Biserica străbună”, a colaborat cu diverse publicaţii: „Candela” (revista Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor), „In memoriam”, „Candela Moldovei”, „Telegraful român” (Sibiu), „Crai Nou” (Suceava) şi „Opinia fălticeneană” şi a contribuit la realizarea programului de televiziune locală „Pâine pentru suflet”.
A publicat diferite lucrări, cea mai reprezentativă fiind lucrarea din anul 2005 - „Ştefan cel Mare şi Sfânt în poezia română. Antologie”. (Pr. Georgian Rotar)
