Organizarea evenimentului a fost posibilă prin implicarea filialei nemţene a Asociaţiei Tinerilor Ortodocşi Români şi a Protopopiatului Piatra-Neamţ, cu binecuvântarea ÎnaltPreasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

Conferinţa a debutat cu o alocuțiune a părintelui protopop Valentin Tofan și cu rostirea Rugăciunii Domnești „Tatăl Nostru” de către întreg auditoriul, urmate de un moment ce ne-a amintit de semnificațiile perioadei premergătoare Crăciunului – interpretarea de colinde creștinești de către Corul Seminarului Teologic „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, sub îndrumarea d-nei profesor Weiss Silvia.

Invitatul întâlnirii, părintele arhimandrit Hrisostom Rădășanu, a subliniat  faptul că sărbătoarea Nașterii Domnului oferă multiple modele / tipuri de raportare a omului la credință și mărturisirea acesteia și că ea vizează tocmai dimensiunea personală a credinței, întrucât „credința este o realitate personală”.

În prima parte a conferinței, sfinția sa a realizat o încadrare tipologică a tuturor „personajelor” ce apar în tabloul acestei sărbători, propunând și modele de mărturisitori adevărați ai credinței și invitându-ne, totodată, la reflecție și la schimbare.

Primul tip este Sfântul Iosif – model de trăire intensă a credinței în viața personală. El reprezintă tipul omului călător, aflat într-o stare de neliniște, de tulburare, alinată prin aparițiile îngerului care îl sfătuiește să nu se teamă.

Betleemul ilustrează cel de-al doilea tip – credinciosul practicant,  tradițional, care nu reușește a se întâlni cu Mântuitorul din pricina preocupării excesive cu împlinirea obiceiurilor, a tradițiilor, a datinilor specifice acestei sărbători. Fiind concentrați pe aspectele materiale, cotidiene, nu-și fac timp să onoreze invitația la ospăț.

Magii reprezintă elita intelectuală religioasă, cultura tradițională venerabilă, modelul de credincios intelectual care, pentru scurtă vreme, oferă ceva nemaipomenit, extraordinar, încurajând pe Sfântul Iosif și pe Sfânta Fecioară Maria, Aceștia reușesc să inspire idealuri mărețe, însă nu ajung a le atinge. Ei urmează drumul arătat de stea, aducând Sfintei Familii în dar aur, smirnă și tămâie și se întorc pe o altă cale, ceea ce ar putea semnifica schimbarea, transformarea ulterioară a magilor.

În tipologia stelei se încadrează cei care practică „o credință a ascultării, o credință cuminte, așezată”, întrucât ea îi călăuzește pe magi din ascultare. Părintele consilier a evidențiat că însuși Sfântul Ioan Gură de Aur considera steaua un înger, un sol, un trimis al Domnului spre a-i îndruma pe magi. Nu întâmplător, în vârful bradului împodobit în Ajunul Crăciunului este așezată o stea.

Tipologia romanilor ilustrează necredința care vine din atitudinea indiferentă, din preocupările față de lucrurile mărunte, nesemnificative.

În acest context, părintele Hrisostom a subliniat că refuzul cinei din „Pilda celor chemați la cină” echivalează cu refuzul veșniciei, fiindcă esența creștinismului constă  în sacralizarea fiecărui moment.

În tipologia Irod se încadrează pseudocredincioșii care se folosesc pe Mântuitorul în interes personal; adepții unei erezii intimiste ce L-a transformat pe Dumnezeu în proprietate personală. Irod ucide pruncii – simbolul ascultării – singurii adevărați mărturisitori ai credinței. Gestul acestuia este un exemplu de folosire neadecvată a credinței, de „credință manipulată” ce creează victime.

Îngerii ilustrează pe acei credincioși mărturisitori ai lui Dumnezeu; cântările lor sunt un act de bucurie, un act de credință. Atitudinea lor este atitudinea creștinului adevărat, care se bucură mărturisindu-l pe Hristos.

În cel de-al optulea tip, cel al Păstorilor, recunoaștem pe oamenii simpli, umili, smeriți care împărtășesc bucuria, care acceptă cu dragoste și smerenie invitația la cină.

Ultimul tip, cel al Sfintei Fecioare Maria, reprezintă modelul desăvărșit de mărturisire vie a credinței. Sfânta Fecioară este Cea care le înțelege pe toate și le pun la inimă.

În cea de-a doua parte a conferinței, invitatul a răspuns întrebărilor venite din partea publicului, punctând diferite aspecte referitoare la tineri și la rolul acestora în Biserică. A concluzionat că tinerii sunt cei care trebuie să construiască respectând tradiția, căci ea ne arată de unde venim și încotro trebuie să ne îndreptăm. Citând din scrierile Sfinților Părinți și parafrazând din operele scriitorilor români precum Andrei Pleșu sau Nichita Stănescu, sfinția sa a accentuat ideea că tinerii trebuie să aibă răbdarea de a aștepta, căci măsura și cumpănirea vin o dată cu vârsta, iar adevărata măsură a dragostei o dă timpul. De asemenea, a fost evidențiată și importanța vârstnicilor în formarea tinerilor, deoarece experiența lor de viață poate  reprezenta un ghid în parcurgerea drumului către descoperirea credinței. Îndemnul „Purtați-vă sarcinile unii altora!” a fost sfatul părintelui Hrisostom în încheierea conferinței. (Preot Nicău Nicolae , coordonator A.T.O.R.Piatra Neamț)