„Îi dăm slavă lui Dumnezeu că a răsplătit râvna şi dorinţa Mănăstirii Suzana de a avea două racle noi purtând moaştele Sfântului Sfinţit Mucenic Haralambie şi ale Sfinţilor Mari Mucenici Teodor Tiron şi Mina, ocrotitori ai acestei mănăstiri, dar şi ajutători ai tuturor închinătorilor care cu evlavie se vor închina în faţa icoanelor acestor sfinţi mucenici şi vor săruta un fragment din moaştele lor”, a spus Preafericirea Sa.

Potrivit Patriarhului României, raclele au fost confecţionate „cu multă jertfelnicie din partea Mănăstirii Suzana” care are „o cinstire deosebită pentru aceşti sfinţi”: „a dorit ca ei să fie puşi în evidenţă cu o prezentare a acestor racle care arată atât cinstire faţă de sfinţi, cât şi un respect faţă de închinători”.

În cuvânt rostit cu acest prilej, Părintele Patriarh a vorbit despre cinstirea acordată sfintelor moaşte care a cunoscut o amploare deosebită în ultimii ani, întrucât „este nevoie de modele şi, mai mult, este nevoie de mai mulţi rugători, de mai multă cerere de ajutor adresată sfinţilor din toate categoriile. Cultul martirilor sau al mucenicilor, fiind cel mai vechi în privinţa cinstirii sfinţilor, a luat amploare şi prin faptul că s-au construit biserici noi de la revoluţie încoace şi în mod deosebit poporul român are mai mult evlavie faţă de cei care şi-au dat viaţa pentru Hristos”.

Patriarhul a subliniat că Sfinţii Mucenici sunt cei mai numeroşi sfinţi în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, iar după ei urmează Sfinţii Cuvioşi şi apoi ceilalţi.

„Ei se bucură de privilegiul ca moaştele lor să fie depuse în piciorul Sfintei Mese din Sfântul Altar şi în Sfintele Antimise atunci când o biserică este sfinţită. Martirii sau mucenicii sunt cei mai apropiaţi de iubirea jertfelnică a lui Hristos”, a explicat Preafericirea Sa.

Patriarhul a mai evidenţiat că cinstirea sfinţilor reprezintă „un mijloc de întărire a Bisericii în viaţa ei spirituală, dar şi de întărire a evlaviei fiecărui credincios în parte”. Sfintele Moaşte care vor fi adăpostite în raclele nou sfinţite sunt păstrate la Mănăstirea Suzana de peste trei secole. Maica stareţă Teofana Popescu a declarat pentru Radio Trinitas că sfintele moaşte ale celor trei mucenici „apar în inventarul mănăstirii ca moştenire veche”.

„Mănăstirea datează din anul 1740, iar desele jafuri sunt confirmate de documentele de la arhivele naţionale. Cu siguranţă, evlavia maicilor prin rugăciunile lor atât la sfinţii mucenici cât şi la Maica Domnului au fost ascultate şi Mănăstirea nu a fost niciodată distrusă de aceste jafuri”, a mai spus Monahia Teofana Popescu.

Sursa: basilica.ro