De mai bine de două decenii, Parohia Toma Cozma din cartierul ieşean Păcurari desfăşoară o activitate social-filantropică pentru persoanele nevoiaşe. Aceasta a fost iniţiată de către părintele paroh Mihai Mărgineanu şi este susţinută de credincioşii parohiei, în mod special de Comitetul parohial. „Fapta de milostenie este o necesitate în perioada postului. Perioada de postire trebuie însoţită cu rugăciunea şi cu fapta de milostenie. Ea este o nevoie a noastră interioară de a da expresie binelui pe care îl avem în noi. Parohia noastră a început acum mai bine de două decenii să organizeze acţiuni umanitare care să completeze rugăciunile în memoria celor răposaţi, pe care le fac oamenii în perioada postului. De-a lungul anilor, s-au organizat acţiuni filantropice în mai multe aşezăminte de ocrotire socială. În ultimul deceniu, ne-am legat sufleteşte de Secţia Bârnova a Spitalului Socola din Iaşi. Am reuşit să facem din această acţiune un punct de plecare pentru mulţi dintre creştinii noştri care au descoperit frumuseţea faptei celei bune. A fi bun ţine de interiorul nostru. A exprima bunătatea presupune o relaţionare cu aproapele. Omul poate fi bun doar în raport cu semenii săi. În acest moment avem un colectiv format în mare parte din doamnele Comitetului parohial, dar şi din colaboratori externi, care completează ceea ce noi oferim“, a amintit părintele paroh Mihai Mărgineanu.

Finalitatea unei fapte: înfrumuseţarea unui suflet

În fiecare sâmbătă din Postul Mare din acest an (n.r. 2018), oamenii aduc la biserică câte un pachet cu fructe şi dulciuri. Acestea sunt pregătite apoi şi rânduite pentru a ajunge la cei aproape 200 de pacienţi ai Secţiei Bârnova. „Este foarte important ceea ce fac doamnele din Comitetul parohial. E o atitudine maternă prin definiţie, întrucât pachetele sunt pregătite ca pentru copiii lor. Lucrul acesta mă emoţionează de multe ori şi mă bucură să văd cu câtă dăruire şi minuţiozitate pregătesc fiecare detaliu al acţiunii noastre filantropice. Ne dorim ca cei ce primesc pachetele să aibă parte de o fărâmă de iubire creştină. Un astfel de gest trebuie să înnobileze pe cel ce primeşte. Dincolo de boala psihică ce îi macină pe bolnavii de la Bârnova, ne-am dat seama că ei sunt oameni credincioşi. Finalitatea unei fapte de milostenie nu trebuie să fie asanarea unei nevoi, ci înfrumuseţarea unui suflet. În momentul în care cel care oferă ştie să o facă în aşa manieră încât să rămână în urma lui nu un om umilit, ci un suflet frumos, cu atât mai mult fapta de milostenie e bineplăcută lui Dumnezeu. Cred că vocaţia creştinului trebuie să fie aceea de a cerceta şi a descoperi nevoile semenului. Un cuvânt bun şi o faptă de milostenie sunt mijloace prin care îi putem încredinţa pe cei din jur că există oameni prin care Dumnezeu lucrează cu mână tare şi cu braţ înalt“, a mai adăugat părintele paroh Mihai Mărgineanu.