Patimile Domnului

Patimile Domnului, în actualitate (partea II) - Ioana Stoian - diac. Cătălin Vatamanu - Lumina Ortodoxiei

Patimile Domnului, în actualitate (partea I) - Ioana Stoian - diac. Cătălin Vatamanu - Lumina Ortodoxiei

Predică la Duminica Sfintei Învieri a Domnului - Sfintele Paşti - IPS Irineu Pop-Bistriţeanul (2)

Mormântul n-a putut să-L ţină închis pentru totdeauna pe Acela Care este Stăpân al vieţii şi al morţii, pe Iisus Hristos Care, coborându-Se în umanitate, a refăcut legătura ruptă prin păcatul strămoşesc şi a împăcat pe om cu Dumnezeu (cf. Efes. 2, 15-16).

Prin smerita Sa intrare în Ierusalim s-a arătat slava cea dumnezeiască

El Se arată în Ierusalim cu o înfăţişare sărăcăcioasă şi smerită: fără cai şi care măreţe, fără nici o strălucire exterioară. Dar orice slavă pământească este nimicnică şi se risipeşte ca fumul. Este, totuşi, o altă slavă, nemăsurat mai înaltă: slava vitejeştii smerenii, a blândeţii, a virtuţii – fiindcă aceste mari calităţi duhovniceşti sunt nemăsurat mai înalte decât toate atributele exterioare ale puterii şi stăpânirii.

Predică la Duminica a VI-a din Post (a Floriilor) - Intrarea Domnului în Ierusalim - Sfântul Ignatie Briancianinov (1)

Venirea Domnului este însoţită de pacea mai presus de cuvânt şi de înţelegere, de pacea harică, vrednică de Dătătorul ei, Care este Domnul.

De ce S-a întristat Hristos înaintea patimilor pe Cruce?

Gândiţi-vă: dacă vreunul dintre voi ar ajunge să ia asupra sa păcatele a o sută de oameni şi să dea răspuns pentru ele înaintea lui Dumnezeu, de câtă groază s-ar umple şi cât de greu l-ar apăsa păcatele străine? Iar Domnul a luat asupra Sa păcatele întregii omeniri!

Utrenia Sfintei şi Marei Sâmbete – Prohodul Domnului

Denia de Vineri seara, numită și Utrenia Sâmbetei celei Mari este slujba înmormântării Domnului Hristos și de aceea are un caracter profund funebru.

De ce postim lunea, miercurea și vinerea?

De ce postim lunea, miercurea și vinerea?

Și acum unii oameni, asemenea iudeilor, iau pietre împotriva Domnului şi aruncă în El

Iudeii s-au mâniat pe Domnul pentru mustrare şi au luat pietre „ca să arunce asupra Lui”. Dar Domnul, „trecând prin mijlocul lor, S-a dus”.

Urmează blândeţii Domnului...

Oare nu putea El, Care a poruncit pământului să înghită pe Datan şi Aviron şi pe cei dimpreună cu dânşii, să dea unei asemenea înghiţiri şi pe cel ce şi-a întins mâna şi a lovit pe Ziditorul său?

Pagini