Patimile Domnului

Am văzut pe Maica Domnului plângând – pelerini pe drumul spre Înviere

La slujba de așezare în mormânt a Mântuitorului priveam spre ea, apoi lăsam ochii în pământ. Și greu îmi stăpâneam lacrimile. De durere. De rușine. De drag. Și de recunoștință. Ea mi-e Mamă! Mi-e cea mai bună Mamă! Dar cum așa? Cum poate ea să fie Mamă pentru prigonitorii Fiului său? Cum poate plânge alături de mine, alături de noi… pentru păcatele noastre, pentru îndreptare… cum poate simți drag de noi, cum ne iubește pe noi, cei ce nu știm a iubi?...

Sfânta şi Marea Vineri – Săptămâna Sfintelor Pătimiri în imnele poetice ale Bisericii

Vinerea Paştelui, Vinerea Pătimirilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă – aşa au numit părinţii Bisericii şi aşa au trăit bunicii noştri ziua de vineri, dinaintea marelui praznic al Învierii Domnului Iisus Hristos. Marcată şi ţinută de mulţi dintre creştini cu ajunare totală, până la apusul soarelui, acestă zi marchează, în cultul liturgic, Sfintele Pătimiri ale Mântuitorului Hristos. 

Calea Crucii – Via Dolorosa

Drumul Crucii (Via Dolorosa) include în traseul său 14 opriri legate de Patimile Domnului. Primele două dintre ele se află pe teritoriul Pretoriului (Fortăreaţa Antonia), următoarele şapte – în oraş, iar celelalte – pe teritoriul Bisericii Sfântului Mormânt.

„Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac” (Luca 23, 34)

Făcătorii de rele nu ştiu niciodată ce fac.

Cât de mult S-a smerit Hristos pentru noi

Hristos stă înaintea multor scaune de judecată, al lui Pilat, Ana şi Irod! Tâlharul Varava e preferat lui Iisus! Ce grozăvie! Ce torent de ocară! E batjocorit de Irod cu haină strălucită, şi e purtat de oștile împărăteşti! E batjocorit de Pilat cu porfiră, cunună de spini şi trestie în dreapta şi este cinstit ca un împărat mincinos! E scuipat, I se acoperă faţa, e pălmuit şi lovit cu pumnii!

Numai prin suferință scapi de suferință

În Ortodoxie, numai prin suferință scapi de suferință. Deci nu se poate salva lumea decât cu jertfă.

Lumânările de la Prohod s-au aprins singure, în ciuda vântului puternic

Când mai aveau 40 de metri până la intrarea în biserică, în chip minunat, cele trei lumânări de la Cruce s-au aprins singure şi nu s-au mai stins. Vântul bătea în continuare, ca turbat, dar nu mai reuşea să le stingă. Toţi cei de faţă au rămas înmărmuriţi. Au început să exclame: „Ce putere are credinţa acestei Biserici!”.

De ce trecem pe sub Sfântul Epitaf în Vinerea Mare?

În cadrul Vecerniei Sâmbetei celei Mari, care se oficiază în Vinerea Patimilor, Biserica rememorează două evenimente importante din istoria mântuirii noastre: răstignirea Mântuitorului şi punerea Sa în mormânt.

Icoana Răstignirii Domnului – reprezentare şi simboluri

Reprezentări ale Crucii lui Hristos sunt cunoscute încă din prima eră creștină. La început se făceau reprezentări decorative ale Crucii (fără Cel răstignit) în absidele catacombelor și mai apoi ale bisericilor. Pe la sfârșitul secolului al IV-lea, Prudentius a vorbit despre o scenă a Răstignirii într-unul dintre poemele sale. La British Museum se află o compoziție bine dezvoltată a Răstignirii, pictată pe un os de fildeș, reprezentare ce este datată în secolul al V-lea. În secolul următor găsim aceeași scenă înfățișată pe ușa din lemn de chiparos de la Basilica „Santa Sabina” din Roma.
8 fotografii

(Foto) Golgota – locul răstignirii Mântuitorului

Foto: Oana Nechifor
„Şi ducându-Şi crucea, a ieşit la locul ce se cheamă al Căpăţânii, care evreieşte se zice Golgota, Unde L-au răstignit, şi împreună cu El pe alţi doi, de o parte şi de alta, iar în mijloc pe Iisus.” (Ioan 19, 17-18)

Pagini