Patriarhul, de Ajun: „În copilărie împodobeam pomul de Crăciun cu ceea ce primeam la colindat”

Arhiepiscopia Bucureştilor

Patriarhul, de Ajun: „În copilărie împodobeam pomul de Crăciun cu ceea ce primeam la colindat”

    • Patriarhul, de Ajun: „În copilărie împodobeam pomul de Crăciun cu ceea ce primeam la colindat”
      Foto: Raluca Ene/ basilica.ro

      Foto: Raluca Ene/ basilica.ro

    • Patriarhul, de Ajun: „În copilărie împodobeam pomul de Crăciun cu ceea ce primeam la colindat”
      Foto: Raluca Ene/ basilica.ro

      Foto: Raluca Ene/ basilica.ro

„În copilărie, noi împodobeam pomul de Crăciun cu nuci udate și tăvălite în făină, atârnate în pom cu un bețișor și mere – ceea ce primeam de la săteni când mergeam cu colindul. Și când trecea Crăciunul, tot noi luam din pom tot ce era de mâncare: merele, nucile și unele dulciuri atârnate acolo”, le-a povestit Patriarhul părinților care i-au vestit Nașterea Domnului joi, 24 decembrie 2020.

Slujitorii Catedralei Patriarhale au fost primiți cu icoana Nașterii Domnului în Sala Europa Christiana din Palatul Patriarhiei. Cu această ocazie, Patriarhul Daniel a indicat motivul profund pentru care Pruncul Iisus a fost așezat în iesle și a explicat semnificația – de multe ori uitată – a pomului de Crăciun.

Pâinea Vieții așezată în iesle

Părintele Patriarh a explicat cum locul nașterii Mântuitorului face referire la moartea Sa și la Euharistie.Iisus Hristos se naște într-o peșteră de lângă Betleem, oraș al cărui nume înseamnă „Casa Pâinii”, iar după naștere este așezat în iesle, locul din care se hrănesc animalele.

„Cel care după naștere este pus în ieslea din care se hrănesc animalele devine pentru noi hrană. Dar nu hrană din lumea aceasta, ci este hrană ca Pâine Cerească”.

„Legătura dintre ieslea din care se hrăneau animalele și hrana pe care o dăruiește Hristos prin Euharistie ucenicilor Săi și celor care cred în El arată o mutație de la o hrană materială din lumea aceasta la o hrană cerească”.

Pomul de iarnă și Pomul Vieții

Pomul de iarnă are origine păgână. Occidentalii l-au încreștinat, a spus Patriarhul Daniel.

„Primele podoabe care au fost puse în brad au fost ostiile – folosite în Biserica Romano-catolică pentru împărtășanie, cum am zice noi, prescurile – nu cele sfințite, dar pregătite pentru sfințire. E ca și când primul pom de Crăciun avea atârnate în el prescur.i”

„Mai târziu s-a pierdut semnificația aceasta a legăturii dintre Euharistie și Pomul Vieții care este Hristos. Pomul Vieții era în mijlocul Raiului, dar din neascultare față de Dumnezeu, protopărinții noștri au pierdut ocazia de a ajunge la el. Hristos Domnul, Noul Adam, prin ascultare desăvârșită până la moarte pe Cruce, S-a arătat a fi El Însuși Pomul Vieții care dăruiește viață prin Sfânta Euharistie și prin Învierea din morți.”

„Este foarte profundă legătura dintre pomul de Crăciun, ieslea din peșteră, Sfânta Euharistie și Înviere.”

„Această legătură profundă trebuie reamintită mai ales astăzi, când există tendința de a reduce pomul de Crăciun la o simplă podoabă. Sigur, avantajul este că aceste frumoase podoabe se păstrează de la un an la altul, dar în copilărie, noi împodobeam pomul de Crăciun cu nuci udate și tăvălite în făină, atârnate în pom cu un bețișor și mere – ceea ce primeam de la săteni când mergeam cu colindul. Și când trecea Crăciunul, tot noi luam din pom tot ce era de mâncare: merele, nucile și unele dulciuri atârnate acolo.”

„Acum nu este nimic de consumat aici, ci doar de privit”, a zis Preafericirea Sa indicând pomul din Palatul Patriarhiei.

„S-a schimbat foarte mult percepția pomului de Crăciun. Trebuie să reținem că el reprezintă Pomul Vieții, reprezintă pe Hristos”, a conchis Părintele Patriarh.

Sursa: basilica.ro

Citește despre: