Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ vă invită să participaţi la pelerinajul organizat cu ocazia aducerii unui fragment din Lemnul Sfintei Cruci la Mitropolia Clujului. Pelerinajul se va efectua în perioada 24-25 martie, iar costul unui bilet porneşte de la 175 lei/persoană. Pentru informaţii şi rezervări, puteţi suna la numărul 0232.276.907 sau cere informaţii la adresele de e-mail: centruldepelerinaj@yahoo.co.uk, office@centruldepelerinaj.ro sau accesând pagina de internet: www.centruldepelerinaj.ro.

Sfânta Cruce va fi expusă într-un baldachin

Sărbătoarea Bunei Vestiri din 25 martie este şi ziua care marchează, simbolic, naşterea Mitropoliei Clujului, prin întronizarea, la 25 martie 2006, a vrednicului de pomenire arhiepiscop şi mitropolit Bartolomeu, ca primul ei mitropolit. La numai 5 ani de la acel moment istoric, Înalt Preasfinţitul Andrei a fost întronizat ca al doilea mitropolit al Clujului, fapt care a făcut din sărbătoarea Bunei Vestiri un hram al Mitropoliei Clujului. În acest an, sărbătoarea Mitropoliei va fi marcată printr-o serie de evenimente culturale şi religioase, care vor începe încă de vineri. La acest eveniment va participa şi mitropolitul Panteleimon al Veriei (Grecia), care va aduce la Cluj, spre închinarea credincioşilor, un fragment din Sfânta Cruce. Delegaţia greacă se va afla în Mitropolia Clujului de mâine, 23 martie, până luni, 26 martie, perioadă în care Sfânta Cruce va fi expusă într-un baldachin special amenajat pe platoul din faţa catedralei, putând fi cinstită de închinători oricând în acest interval. Punctul central al sărbătorii va fi duminică, 25 martie 2012, când în Catedrala mitropolitană din Cluj-Napoca un sobor de ierarhi români şi străini şi peste 20 de preoţi vor săvârşi Sfânta Liturghie, după care fragmentul din Sfânta Cruce va fi purtat într-o procesiune prin oraş, până pe Calea Turzii, unde va fi pusă piatra de temelie a Centrului misionar „Sf. Apostol Andrei“.

Lemnul Sfintei Cruci a fost adus şi la Iaşi

Racla cu un fragment din Sfânta Cruce a fost adusă şi la Iaşi, în anul 2004, tot de Înalt Preasfinţitul Pantelimon, Mitropolit de Veria, Nausa şi Kampania, în vremea arhipăstoririi Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Aducerea unui fragment din Sfânta Cruce la Iaşi a avut loc în timpul hramului Sfintei Cuvioase Parascheva şi în Anul omagial Ştefan cel Mare şi Sfânt, ştiută fiind evlavia marelui voievod faţă de Sfânta Cruce, cu ajutorul căreia a biruit în atâtea lupte. Fragmentul din Sfânta Cruce, ce a fost aşezat atunci lângă moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, spre închinare credincioşilor, a fost dăruit, în 1390, de către împăratul bizantin Manuil III Comnenul Mănăstirii greceşti Panaghia, iar pe chivot se putea citi actul de danie al împăratului: „Aici se află Lemnul pe care Hristos a sfinţit creaţia. Emanuel, fiul lui Alexios, îl oferă ca dar mănăstirii din muntele Mela“.

Istoria Lemnului Sfintei Cruci

După moartea şi Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, ucenicii Lui au îngropat Lemnul Crucii la poalele Golgotei, în timp ce alte surse afirmă că soldaţii romani care L-au răstignit pe Iisus, după punerea în mormânt, ar fi aruncat cele trei cruci într-un loc săpat în piatră, aflat în imediata apropiere a Golgotei, unde se colecta apa de ploaie necesară consumului oraşului. După trei secole, în anul 326, împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, a descoperit cele trei cruci de lemn. Crucea pe care fusese răstignit Mântuitorul a fost uşor identificată, fiind singura care avea cuie bătute în ea, fiindcă cei doi tâlhari fuseseră legaţi cu funii pe crucile lor. Sfânta Elena a trimis acasă, fiului ei, Constantin, un fragment din Lemnul Sfintei Cruci şi două cuie din cele în care fusese pironit Mântuitorul, unul dintre ele fiind ulterior încastrat într-o diademă. Crucea descoperită pe Golgota a fost pusă în Bazilica „Sfânta Cruce“ din Ierusalim, zidită de împărăteasă. Tot acolo au mai fost depuse un cui şi placa pe care Pilat pusese să se scrie „INRI“ („Iisus din Nazaret, Regele Iudeilor“, traducerea expresiei latine: „Iesus Nazarenus Rex Iudaeorum“).

Istoria Sfintei Cruci este una zbuciumată. Multe date nu concordă, fiind foarte greu de stabilit cu exactitate adevărul. Surse catolice susţin că, după aproape trei veacuri, în anul 615, racla cu Lemnul Sfintei Cruci a fost luată ca pradă de război de către perşii care au invadat şi au cucerit Ierusalimul. După 14 ani, împăratul Heraclie al Bizanţului a readus-o la Ierusalim, depunând-o, în anul 629, cu mare cinste, în Biserica Sfântului Mormânt. La 14 septembrie 630, patriarhul Zaharia a înălţat-o în văzul credincioşilor, iar în anii 634-635, Lemnul Sfintei Cruci a fost adus de la Ierusalim la Constantinopol şi înapoi, într-o procesiune solemnă, a cărei amintire s-a păstrat până astăzi în cultul bizantin.

Ulterior, fragmente din Sfânta Cruce au fost dăruite sau cumpărate, ajungând în mai multe locuri din lume, inclusiv în biserici şi mănăstiri din ţara noastră, fiind expuse spre închinarea credincioşilor. Despre fragmentul ce va fi adus spre închinare, începând de mâine, la Catedrala mitropolitană din Cluj, se spune că a fost ascuns, în 1009, în timpul persecuţiilor califului Fatimid. Redescoperit de cruciaţi şi reaşezat în Biserica Sfântului Mormânt în 1099, a căzut, aproape o sută de ani mai târziu, în mâinile sultanului Salladin, pe câmpul de bătălie de la Hattin (cea mai faimoasă bătălie din istoria cruciadelor - 1187), unde fusese adus de episcopul Betleemului, la porunca regelui Ierusalimului.