Muntele Ceahlău este alăturat din punctul de vedere al sfinţeniei şi trăirii duhovniceşti celor două masive muntoase de referinţă ale Ortodoxiei: Muntele Athos din Grecia şi Muntele Tabor din Israel, toţi aceşti munţi sfinţi având hramul Schimbării la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos (sărbătoare marcată în calendarul creştin ortodox la 6 august).

La Mănăstirea Ceahlău se ajunge doar la pas, pe mai multe trasee, însă pentru pelerinii organizaţi în grup se poate face deplasarea cu un mijloc de transport până la Schitul Stănile, de acolo urmând să se nevoiască tot pe jos.

Un astfel de pelerinaj este organizat în zilele de 30 iunie şi 1 iulie de Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei pe itinerariul Iaşi - Paşcani - Târgu Neamţ - Durău - Poiana Teiului - Bicaz - Bicazu Ardelean - Stănile - Mănăstirea Ceahlău - Stănile - Lacu Roşu - Piatra Neamţ - Roman - Iaşi. Nu întâmplător este organizat acest pelerinaj în preajma zilei de 2 iulie, când Biserica Ortodoxă Română îl prăznuieşte pe Voievodul şi Sfântul Ştefan cel Mare, al doilea hram al mănăstirii de pe Ceahlău.

Până a ajunge deasupra lumii, pe Ceahlău, pelerinii vor face popas la Cetatea Neamţ, mănăstirile Neamţ, Secu, Sihăstria şi Durău. După ce se vor odihni peste noapte la Durău, credincioşii vor pleca, potrivit reprezentanţilor Centrului de Pelerinaj al MMB, către Mănăstirea Ceahlău, urmând ca, opţional, să prânzească la Cabana Dochia, aflată în imediata apropiere a mănăstirii, după care vor face cale întoarsă spre Cheile Bicazului şi Lacul Roşu.

În tariful de 150 lei (grup de minimum 45 de persoane) sau 175 lei - grup de minimum 30 de persoane - sau 240 de lei - grup de minimum 12 persoane este inclus transportul cu autocar/microbuz clasificat pentru turism intern şi extern, pentru grupuri, cazare cu mic dejun la Durău şi ghid/însoţitor din partea Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“. „Traseele sunt orientative, acestea putând fi personalizate în funcţie de solicitările grupurilor deja formate, iar la înscriere trebuie achitat un avans de minimum 30% din valoarea pelerinajului“, spun reprezentanţii Centrului de Pelerinaj al MMB.

La mănăstirea de pe Muntele Ceahlău se poate ajunge şi pe alte trasee, cele mai accesibile dintre acestea fiind:

(1) Staţiunea Durău - Cabana Fântânele - Cabana Dochia - Mănăstirea Ceahlău (la pas);

(2) Cabana Izvorul Muntelui - Curmătura „Lutu Roşu“ - Piatra cu Apă - Detunatele - Cabana Dochia - Mănăstirea Ceahlău (la pas);

(3) localitatea Bicazul Ardelean - satul Telec - confluenţa Bistrelor - Schitul Stănile (cu mijloc de transport), de aici se merge la pas până la Mănăstirea Ceahlău.

Mănăstirea Ceahlău, ridicată în memoria sihaştrilor care s-au nevoit în aceste locuri

La altitudinea de 1.770 m, pe Muntele Ceahlău, mănăstirea a fost ridicată în memoria sihaştrilor, călugări şi călugăriţe, care s-au nevoit în aceste părţi de-a lungul veacurilor. Biserica s-a construit prin contribuţia credincioşilor din comuna Ceahlău şi din alte localităţi din împrejurimi, cu binecuvântarea şi purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe vremea aceea Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, cu osteneala părintelui Mihai Damian, protopop al Protopopiatului Ceahlău, şi a vieţuitorilor din această mănăstire. În 1990, de ziua Schimbării la Faţă a Domnului, a fost sfinţit locul bisericii, lucrările demarând în primavara anului 1992. După numai un an şi după numeroase osteneli, pe Muntele Ceahlău se înălţa biserica gătită în haine de sărbătoare: la 28 august 1993 se oficia slujba de sfinţire.

Tradiţia pelerinajului pe Ceahlău are 400 de ani

Tradiţia pelerinajului pe muntele sfânt al românilor datează din vara lui 1612, în urmă cu exact 400 de ani, când aici a urcat chir Teodosie, mitropolitul Moldovei, „spre a delimita împrejurimile principalului lăcaş de cult din zona Ceahlăului, Mănăstirea Peon“, iar 29 de ani mai târziu, mitropolitul Varlaam urcă împreună cu episcopi din Moldova pentru a „hotărnici moşia mănăstirii“. De pelerinajul pe Muntele Ceahlău îşi leagă numele şi mitropoliţii Veniamin Costachi, care în 1809 sfinţeşte apa izvorului „Fântâna rece“, Iosif Naniescu, în vara anului 1883, mitropolitul Partenie Clinciu în anii 1901 şi 1904, precum şi patriarhul Iustinian - în 1947. Tradiţia pelerinajului pe Muntele Ceahlău a fost continuată de IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Şi anul trecut, la 6 august, IPS Teofan a oficiat Sf. Liturghie de ziua hramului alături de un sobor de 40 de preoţi şi diaconi. „După urcuşul pe acest munte şi Sfânta Liturghie care s-a săvârşit, nădăjduiesc că ceva din sufletul fiecăruia s-a schimbat pentru o clipă. Nădăjduiesc că, într-o formă poate necunoscută de noi, am luat parte la ceea ce au trăit Apostolii Petru, Iacov şi Ioan pe Muntele cel Sfânt. Schimbarea la Faţă este ţelul pe care trebuie să-l urmărească cei care vieţuiesc în mănăstiri sau sihăstrii şi în lume. Acela care nu are lumina cea neînserată, cea necreată, focul cel mistuitor, harul cel de văpaie, Duhul cel sfânt, curăţitor, izbăvitor şi mântuitor încă din această viaţă, chiar dacă în parte, nu poate dobândi împărăţia cerurilor. Schimbarea la Faţă este clipa pe care o aşteaptă călugării şi creştinii din lume pentru ca o picătură de har să-şi găsească locaş în inima lor“, a spus Înalt Preasfinţitul Teofan, în cuvântul de învăţătură adresat credincioşilor.

Compartimentul „Pelerinaje şi turism“ al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei

Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr.14

Iaşi - 700064, România

Telefon: 0040.232.276.907;

Fax: 0040. 232.276.867 şi pe internet:

Email: centruldepelerinaj@yahoo.co.uk; office@provitur.ro

Web: www.centruldepelerinaj.ro; www.provitur.ro.