În cuvântul rostit la finalul Sfintei Liturghii oficiate în Biserica „Sfântul Pantelimon” din Bucureşti, Preafericirea Sa a arătat că Mihai Eminescu a susţinut construirea Catedralei Mântuirii Neamului: „Mihai Eminescu şi Ioan Slavici au fost printre primii care au lansat ideea construirii unei catedrale ca semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu după Războiul de Independenţă din 1877-1878. Deci, avem o mulţime de mărturii grăitoare care ne îndeamnă să realizăm un ideal în care se exprimă credinţa, suferinţa şi biruinţa poporului român, trecând prin multe încercări”.

Totodată, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat legătura pe care poetul naţional Mihai Eminescu a avut-o cu Biserica: „Astăzi este o zi de pomenire şi a marelui nostru poet naţional Mihai Eminescu care s-a născut în 15 ianuarie 1850. Se împlinesc 162 de ani de când s-a născut el în secolul al XIX-lea şi în Ziarul Lumina de Duminică au apărut mai multe articole care arată legătura lui Eminescu cu Biserica. Are cuvinte elogioase la adresa Bisericii, arătând că Biserica a plămădit şi a păstrat limba română, apărând o limbă de origine latină aici la Dunăre, şi păstrând unitatea lingvistică şi spirituală a poporului român, mai ales păstrând identitatea sa în faţa multor popoare migratoare şi a unor vecini de alt neam”.

În finalul cuvântului Său, Patriarhul României a arătat că Mihai Eminescu reprezintă modelul românului dornic de cunoaştere şi în acelaşi timp fidel şi păstrător al identităţii sale: „Avem astăzi şi o datorie morală de a pomeni un fiu al Bisericii noastre care a fost un geniu al literaturii române şi un om cu o cultură vastă, din domenii diferite, care arată că era însetat de studiu. A fost un om al trecutului, dar şi al prezentului. A avut intuiţii deosebite nu numai în ce priveşte filozofia, dar şi structura şi finalitatea universului. Are expresii poetice care denotă o vastă cultură filozofică, o bună cunoaştere a întregii realităţi a universului, cât era posibil în vremea sa. Deci, el reprezintă un român foarte bine ancorat în tradiţia poporului, foarte convins, adesea acuzat că este prea naţionalist, dar în acelaşi timp cu o deschidere universală extraordinară. El nu s-a temut că se pierde dacă dialoghează cu toate culturile. A apărat cultura naţională, dar a deschis-o spre universal. Acesta este specificul românului sănătos şi integru care nu se teme de dialog izolându-se, dar nici nu se pierde în dialog dizolvându-şi identitatea. Mihai Eminescu a fost şi rămâne modelul românului dornic de cunoaştere şi în acelaşi timp fidel şi păstrător al identităţii sale”.  

sursa: basilica.ro