Ieri, 24 februarie 2011, la sărbătoarea primei şi celei de a doua aflări a capului Înainte-Mergătorului şi Botezătorului Ioan, s-au sărbătorit în Biserica Ortodoxă Română o sută trei ani de la naşterea vrednicului de pomenire arhiepiscop dr. Antim Nica al Dunării de Jos.

La Catedrala arhiepiscopală din Galaţi s-a săvârşit cu acest prilej o slujbă de pomenire pentru vrednicul de pomenire Arhiepiscop Antim, precum şi pentru protos. Petroniu Tănase, stareţul Schitului românesc Prodromu de la Muntele Athos.

Arhiepiscopul Antim s-a născut la 24 februarie 1908, în satul Bogzeşti (ţinutul Orhei) din Basarabia, un sat mic de răzeşi, aşezat în mijlocul codrilor, ce număra la acea vreme cu puţin peste 100 de case. Tatăl său, Ananie Nicov (†1939), fusese, până la naşterea lui Antim, învăţător în sat, după care a fost hirotonit diacon. Mama, Anastasia, deşi suferindă, şi-a dedicat întreaga viaţă creşterii celor 12 copii. La botez, ierarhul de mai târziu a primit numele Alexandru. Trăind într-o familie numeroasă, tânărul Alexandru a trebuit să lucreze pământul alături de părinţii şi fraţii săi.

În vara anului 1927 îşi termină studiile la această prestigioasă şcoală, eliberându-i-se Diploma de absolvire a Seminarului Teologic din Chişinău, semnată şi de preotul Grigore Pişculescu (Gala Galaction), care a fost preşedintele Comisiei de examinare. Între anii 1927-1931 a frecventat cursurile Facultăţii de Teologie din Chişinău.

Este tuns în monahism la Mănăstirea Curchi din ţinutul Orhei, în ziua de 24 iunie 1935, de către mitropolitul Gurie, care-i dă numele Antim, amintind de marele ierarh Antim Ivireanul. La praznicul Adormirii Maicii Domnului din anul 1935 primeşte hirotonia întru ierodiacon, la 11 aprilie 1936 este hirotonit ieromonah, la 21 mai 1939 este hirotesit protosinghel, iar pe 8 noiembrie 1940 primeşte hirotesia întru arhimandrit.

A fost ales episcop al Cetăţii Albe-Ismail şi a fost hirotonit arhiereu în ziua de 23 ianuarie 1944, prin mâinile şi rugăciunile mitropolitului Irineu al Moldovei şi Sucevei, arhiepiscopului Efrem al Chişinăului şi episcopului Policarp al Americii, iar la scurt timp, când episcopul Cosma Petrovici este silit de autorităţile de atunci să se retragă, Antim Nica este numit episcop-locotenent la Galaţi, fiind instalat la 15 septembrie 1947.

În urma pensionării episcopului Chesarie Păunescu al Dunării de Jos, Colegiul Electoral Bisericesc alege, la 10 iunie 1973, ca episcop eparhiot la Galaţi pe episcopul-vicar Antim, fiind instalat în scaun de patriarhul Justinian, în ziua de 19 august 1973.

Părintele Petroniu Tănase s-a născut în anul 1914, în comuna Fărcaşa din judeţul Neamţ. S-a călugărit de tânăr, la Mănăstirea Neamţ, iar mai târziu a intrat la Mănăstirea Antim din Bucureşti. A urmat cursurile universitare, dar a facut şi studii în matematică şi filosofie.

Dorul după o viaţă îmbunătăţită l-a îndreptat spre Muntele Athos, la schitul unde a vieţuit din 1978 până în prezent. Acolo părintele Petroniu a avut şi rolul de a revigora administrativ şi spiritual obştea ocrotită de Sfântul Ioan Botezătorul.

sursa: edj.ro